Farmecul discret al beizadelei şi socialismul subliminal
Farfuridi , Monday, 11 January 2010Am să cad în capcana de a crede în continuare în distincţia dintre dreapta şi stînga. E adevărat, s-au scris cărţi temeinice şi s-au făcut analize serioase care pun la îndoială actualitatea acestei distincţii. O dezbatere pe această temă ar fi necesară şi îmi propun să o lansez într-un articol viitor.
După o campanie electorală ale cărei “răni” deschise mai sîngerează şi astăzi prin televiziuni, un observator venit de pe Marte s-ar fi aşteptat la un start în forţă al noii puteri alese. Cu aer proaspăt în piept, cu entuziasm, cu idei, echipa girată de noul preşedinte ar fi trebuit să ne surprindă cu reformele, cu soluţiile îndelung dospite în laboratoarele gîndirii de “dreapta”, despre care s-a vorbit cu multă voioşie. Observatorul de pe Marte s-ar fi putut aştepta să apară repede şi primele detalii tehnice despre reforma constituţională. Ştiu, i se va spune că trebuie făcut bugetul, dar el nu poate să înţeleagă faptul că spiritul aritmetic al neamului se manifestă omogen în Parlament.
Nu am să enumăr toate lucrurile din campanie lăsate pradă uitării. La noi, ideea că nu trebuie să luam în serios ceea ce s-a discutat (în campanie şi aiurea) a devenit un mod de înţelegere a lumii. Părem să confundăm campaniile electorale şi dezbaterile noastre de idei – atîtea şi asa cum sînt – cu nişte petreceri bahice care nu implică nici o responsabilitate.
Pentru a ne trezi din “beţia” electorală, minţile luminate ale dreptei românesti s-au gîndit să-i dea drumul în cetate unei tinere speranţe. Este o întruchipare perfectă a omului (politic) recent. Nu are istorie, nu vine de nicăieri. S-a scris enorm despre şi s-a comentat monstruos acest eveniment, dar şansele ca separaţia dintre politică şi business să-şi facă loc la porţile Orientului sînt destul de mici.
Şi, pentru a fi convinşi că binele public face parte din agenda sa, Guvernul s-a supărat pe Coca Cola şi vrea să ne ferească de “pericol”. Iar noi, ca nişte indivizi fără discernamînt ce sîntem, îi cedăm bucuroşi dreptul de a gîndi şi de a pune taxe. Pentru că e de dreapta.
Popularity: 1% [?]
Subscribe RSS
Comment RSS

(No Ratings Yet)
dom’le, foarte bun articolu’.
da de ce “Farfuridi”(va e teama, monser?) si de ce nici un comentariu, pana acum?
Nemo,
Multumesc. Da, “Farfuridi” reprezinta teama de Farfuridi
Puține comentarii căci e greu să nu fii de acord. Iar dacă ești de acord intervine teama de Brânzovenescu
@pataphyl: say cheeeese!
@Farfuridi: eh, eram si eu curios, sa vad “cine”
Nemo,
Numele meu adevarat are foarte putina importanta. Serios. E doar un nume.
Mi-au placut comentariile dvs. la postarea lui Bleen de astazi.
“dvs”? oh, no.
Farfuridi, ti-am dus lipsa. Acestea fiind zise, care dreapta? In Romania?
Imperialistu’,
Multumesc. Si mie mi-au lipsit interventiile tale de pe vechiul blog.
Da, este dificil sa spunem ca exista o dreapta romaneasca. Dar exista emotii, interes pentru subiect si, mai ales, discutii aprinse. Nu este putin …