Noile norme de creditare aproape ca dubleaza avansul minim la creditele ipotecare, scrie Capital.
La bancile care aplica deja noile norme de creditare, avansul minim a crescut si de doua ori. Restul bancilor incearca sa profite de avantajul nesperat si au redus perioada de analiza a solvabilitatii clientilor.
Inca din noiembrie 2011, Banca Nationala a anuntat introducerea unui nou set de reguli privind creditele pentru populatie.
Bancile care au trecut deja la noile reguli practica un avans minim de pana la doua ori mai mare, iar bancile care functioneaza inca pe vechile norme fac tot posibilul sa acorde credite „cat mai tin normele vechi“.
La unele banci, oamenii care lucreaza direct cu publicul inca incearca sa se obisnuiasca cu modificarile dar si cu „modalitatile de a fenta putin noile norme“, dupa cum spune o angajata a BRD.
La alte banci precum BCR avansul este de 25%, adica undeva pe media practicata si pana acum, insa din oferta bancii au disparut imprumuturile cu avans redus. In anumite conditii, banca permitea contractarea de credite ipotecare cu avans de 10% si de 15% si, candva, chiar fara avans.
Bancile intarziate, care nu au implementat noile norme incearca sa agate clienti cu propozitii de genul „luati de la noi cat mai puteti“.
Consilierul bancii nu uita sa aminteasca multor clienti ca trebuie sa se grabeasca pana nu se implementeaza noile norme. La Unicredit Tiriac se lucreaza inca pe vechile reguli si cere un avans doar de 20%.
„Deocamdata, avansul este de 20%. Nu stim cand intra noile norme, poate peste o saptamana, poate in mai, insa e clar ca avansul va creste. Probabil va fi undeva la 30%-35%.“, spune consilierul.
Intrebati de ce nu au trecut inca la noile conditii, reprezentantii bancii ne-au spus ca normele se afla inca „la aprobare la BNR“.
O varianta poate fi accesarea suplimentara pe langa creditul ipotecar a unui credit. Problema este insa diferenta de dobanda dintre creditele de locuinta si cele de nevoi personale e insa semnificativa. Dobanda anuala efectiva (DAE) la un credit de consum este de pana la trei ori mai mare decat la imprumutul de locuinta. Pe termen scurt si mediu, rata creste, desi pe termen lung ea va fi ceva mai mica.
Dupa trecerea la noile reglementari, pentru multi dintre clienti „Prima Casa“ va ramane singura varianta. Aceasta varianta este avantajoasa din mai multe puncte de vedere: avansul este doar de 5%, dobanzile sunt cu pana la 70% mai mici, iar bancile sunt mult mai dispuse sa dea imprumuturi din moment ce statul garanteaza jumatate din credit. Nu toata lumea poate lua insa un astfel de imprumut.
Ce se uita insa atunci cand se vorbeste despre credite este ca accesul facil la creditare si la resurse nu este si nici nu e normal sa fie un drept garantat al fiecarui consumator.
Ultimii bani UE pentru pensiuni si ferme
De astazi se pot depune dosare pentru a accesa ultimele fonduri europene destinate modernizarii in agricultura si turismului rural, scrie Adevarul.
Ultima sesiune de depunere a solicitarilor de finantari din cadrul tronsonului bugetar comunitar 2007-2013 pentru doua dintre masurile destinate dezvoltarii rurale incepe astazi.
Este vorba despre Masura 313 „Incurajarea activitatilor turistice”, care mai dispune de 186,5 milioane de euro, si despre Masura 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole”, care mai are un rest de 220,5 milioane de euro.
Solicitantii interesati sa investeasca in constructia pensiunilor si in dezvoltarea activitatilor agroturistice ar putea primi cel mult 200.000 de euro pe proiect. Perioada de depunere este 17 aprilie – 16 mai.
In cazul pensiunilor agroturistice, procentul public nerambursabil este de 85% din totalul cheltuielilor eligibile, plafonul maxim al finantarii unui proiect fiind de 100.000 de euro.
Depunerea proiectelor pentru Masura 121 se va face la sediile Oficiilor Judetene pentru Dezvoltare Rurala (OJPDRP), in intervalul orar 9.00-14.00.
In perioada 17 aprilie – 31 mai 2012 se desfasoara ultima sesiune de finantari pentru modernizarea fermelor. Fondurile disponibile sunt directionate astfel: Masurii 141 „Sprijinirea fermelor de semi-subzistenta” ii revin 10 milioane de euro, apoi 50 de milioane de euro sunt alocate pentru standarde din sectorul de crestere a animalelor, 64,2 milioane de euro sunt pentru sectorul vegetal (40%) si 96,3 milioane de euro pentru sectorul animal (60%).
In cazul pensiunilor agroturistice (constructie noua), solicitantul trebuie sa aiba domiciliul, in momentul cererii sprijinului financiar, in locul unde realizeaza investitia respectiva.
Mafia retrocedarilor de imobile
„Putreziciunea este generalizata. Functionarii din esaloanele doi si trei fac banii adevarati“, spune Iulian Lepa, avocat specializat in despagubiri la Fondul Proprietatea, citat de Ziarul Financiar.
Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, institutia care gestioneaza dosarele de despagubire a proprietarilor de imobile nationalizate, a schimbat in ultimii patru ani trei conduceri executive dupa ce asupra sefilor din varful institutiei au planat acuzatii de coruptie.
Desi la ANRP au fost constatate abateri grave, dosare ajungand si pe masa procuraturii, autoritatile nu au mers mai departe si nu au facut nimic pentru a schimba sistemul despagubire. Mai mult, un audit al Guvernului a scos la iveala si ca anumite firme au fost favorizate sa faca evaluari. In acest context, la iveala a iesit doar varful aisbergului.
Practic, sistemul de retrocedare permite sefilor de la ANRP sa decida in buna masura ordinea in care proprietarii primesc despagubiri in actiuni la Fondul Proprietatea.
“Functionarii cumpara o cota-parte din dosare de la fosti proprietari prin interpusi si apoi pun dosarele in fata la despagubire. Asa functioneaza sistemul. Acolo sunt 12.000 de dosare din care 5.000 sunt dosare pe cazuri speciale, care intra in fata la despagubire, insa motivatiile pentru astfel de urgentari nu sunt clare”, adauga Lepa.
In ultimii sapte ani toate partidele politice care au fost la guvernare au avut un reprezentant numit in conducerea ANRP. In acest interval institutia a acordat despagubiri de circa 3 miliarde de euro, iar grosul a fost acoperit de actiuni la Fondul Proprietatea.
Direct responsabile de despabugirile date de ANRP au fost pe rand Ingrid Zaarour (2005-2009), sustinuta de PNL, Anca Opre (opt luni in 2009), sustinuta de PSD, Crinuta Dumitrean (2009-2011), sustinuta de PDL.
Miscarile de la conducerea ANRP au venit in conditiile in care pe rand mai multi membri ai conducerii au fost destituiti dupa ce asupra lor au planat acuzatii de coruptie.
Acum in fruntea ANRP este Dorina Danielescu, fost procuror DIICOT, insa ea nu mai are de gestionat banii de despagubiri, ci trebuie sa verifice activitatea predecesorilor sai.
Numirea fostei procuroare la sefia ANRP vine in contextul in care statul are acum in discutie limitarea despabugirilor la 15% din valoarea reala a bunului si eliminarea posibilitatii restituirii in natura, plata urmand a se face esalonat pe o perioada de 10-12 ani.
“Daca dai spaga, si intr-o luna. Zi ca dai 5.000 de euro. Sa ramani cu 50.000 de euro in mana sa zici bogdaproste“, a spus unul dintre samsari intr-o discutie cu un reporter Pro TV.
Samsarul aduce in vorba si numele lui Remus Baciu, vicepresedintele ANRP care a fost arestat anul trecut dupa ce a cerut aproape o jumatate de milion de euro pentru grabirea unui dosar. Samsarii care fac “afaceri” pe langa ANRP au spus insa ca Radu Baciu tintea numai dosarele cu miza mare. “Se facea treaba cand era Baciu. Dar el nu se baga la 5, 10, 200.000 de euro”.
Autostrada Pitesti-Sibiu va inghiti 3 mld. euro
Ministerul Transporturilor analizeaza ce proiecte de autostrazi vor fi construite din banii europeni disponibili dupa 2014. Autostrada Sibiu-Pitesti are cele mai mari sanse de realizare, scrie Romania Libera.
La acest moment nu sunt certitudini privitoare la proiectele ce vor fi incluse. Singurul lucru cert este ca unul dintre proiecte va fi inchiderea coridorului IV prin realizarea segmentului de autostrada Pitesti-Sibiu, de 110 kilometri.
„Intreaga retea TEN-T este prioritara urmand ca in functie de alocarile financiare sa se stabileasca care proiecte se incadreaza pentru perioada 2014-2020.
Este cert ca statul nu va primi de la Uniunea Europeana cu titlul de fonduri nerambursabile suficienti bani astfel incat sa construiasca autostrazi pe intreaga retea TEN_T. Autostrada Sibiu-Pitesti va consuma suficient de multi bani din cei care vor fi primiti de Romania (un studiu facut de firma Iptana in 2008 mentiona chiar 3 miliarde de euro drept cost al acestui segment).
Din banii care vor ramane, Ministerul Transporturilor va trebui sa finanteze la alegere intre rutele ce sunt include in reteaua TEN-T. Este vorba de Bucuresti-Botosani (coridorul IX de transport pan-european- 446 kilometri), Iasi-Tg.Mures-Sebes (438 kilometri), restul autostrazii Transilvania ce nu a fost construit de Bechtel (aproape 200 kilometri fara Turda-Tg.Mures, inclus in Sebes-Iasi), Nadlac-Calafat (423 kilometri) si Calafat-Bucuresti (309 kilometri), deci aproximativ 1.800 de kilometri de autostrada.
Bancile nu se grabesc sa scape de activele toxice
Divizia de investitii a Bancii Mondiale s-a aratat dispusa sa ajute bancile sa proceseze si creditele neperformante si a investit in fonduri ce se ocupa de restructurarea acestora. Pana acum insa, nicio banca din Romania nu a accesat programul IFC de preluare a activelor toxice, scrie Ziarul Financiar.
Sefa misiunii IFC a afirmat insa ca exista discutii in acest sens cu bancile de preluare a unor credite neperformante. „Sunt inca discutii. Nu numai cu noi , dar si cu societatile de private equity care sunt specializate pe asa ceva”, a declarat Ana Maria Mihaescu, sefa misiunii IFC (divizia de investitii a Bancii Mondiale).
Sistemul bancar local are vulnerabilitati normale atata timp cat 90% din sector reprezinta bancile cu actionari in UE, astfel ca acest sector va avea si vulnerabilitatile regiunii.
La sfarsitul anului s-a observat o stagnare la 14% a creditelor neperformante insa nu este tocmai clar care este nivelul creditelor restructurate, intrucat ele pot ascunde uneori si unele credite mai putin performante.
