Colosseumul Roman este un amfiteatru construit in timpul Imperiului Roman intre anii 70 si 80 d.Hr. din ordinul lui Titus Flavius Vespasian. Din acest motiv, a fost cunoscut la vremea sa ca Amfiteatrul Flavian. Colosseumul este situat in orasul Roma, Italia, la est de Forumul Roman, si se afla pe un teren plat, ceea ce constituie o noutate constructiva in acest tip de cladire.
Noutatea este ca, pana atunci, singura modalitate de a sustine tribunele unui amfiteatru era asezandu-le pe o panta sau deal. Datorita contributiilor tehnice ale dinastiei Flavian —in special, bolta inclinata—, s-a obtinut o solutie structurala de ridicare a amfiteatrelor deasupra nivelului solului.
Foarte aproape de Colosseum se afla sculptura Colosul lui Nero , de la care se crede ca si-a primit numele actual. Intrucat cuvantul kolossos in greaca inseamna statuie uriasa, cea mai acceptabila ipoteza este ca acest termen si-a extins sensul pentru a include Amfiteatrul Flavian, care era cel mai mare amfiteatru al vremii.
Functia Colosseumului era distractia poporului roman. In fiecare an, la Roma au avut loc aproximativ 165 de festivaluri anuale, dintre care multe au avut loc la Colosseum. In acest spatiu s-au tinut tot felul de spectacole.
- Vanatoarea de animale ( venationes );
- Spectacole de gladiatori ( munera gladiatoria );
- Naumaquias sau reprezentari ale bataliilor navale ( naumachiae );
- Executii ale prizonierilor efectuate de animale salbatice ( noxii );
- Competitii sportive;
- Reprezentari teatrale cu continut mitologic.
Dar, in plus, Colosseumul avea si o functie politica : sa-l multumeasca pe noul imparat Vespasian cu oamenii, care pierduse teatrul Champ de Mars dupa incendiul din 64.
Caracteristicile Colosseumului Roman
Dinastia Flavian a fost responsabila pentru dezvoltarea arhitecturii goale, motiv pentru care Colosseumul prezinta ziduri inalte cu siruri de arcade concave. Toate cele spuse fac din Colosseum o piatra de hotar fundamentala in istoria arhitecturii si a artei in general, deoarece confera acestei cladiri caracteristici inovatoare si unice.
Masuratorile Colosseumului
Colosseumul Roman are o inaltime de 48,5 metri. Baza sa este de 187,75 × 155,60 metri, iar arena este de 75 x 44 de metri. Perimetrul sau este de 524 de metri si are o suprafata de 24.000 m².
Proiectarea plantelor
A) Etajul patru la inaltimea primului nivel (etajul toscan).
B) Al patrulea etaj la inaltimea celui de-al doilea nivel (etaj ionic).
C) Al patrulea etaj la inaltimea celui de-al treilea nivel (etaj corintian).
D) Al patrulea etaj la inaltimea celui de-al patrulea nivel. In centru se vede hipogeul, o structura subterana care sta sub nisip.
Colosseumul Roman este un amfiteatru dublu care se afla pe un teren plat. Caracteristica sa principala este acela de a avea un plan oval , din care se ridica intreaga structura, datorita utilizarii elementelor de constructie tipice artei romane.
Principalele elemente de constructie
Principalul element constructiv al Colosseumului este o contributie a arhitecturii romane: arcul semicircular , adica un arc in varf de semicerc la capatul sau superior, care se sprijina pe doua semicoloane atasate stalpilor.
Bolta de butoaie este formata dintr-o succesiune paralela de arcade semicirculare. Dar bolta cheii a fost bolta inclinata , creata in dinastia Flavian. Aceasta se formeaza prin incrucisarea a doua bolti cu butoaie, ceea ce produce muchii care distribuie greutatea cladirii. Acest lucru a facut posibila asezarea Colosseumului pe un teren plat si a-i da acea inaltime monumentala.
Structura arhitecturala
Model cu reconstructia Colosseumului Roman. 1. Nisip. 2. Ipogeu. 3. Cavea. 4. Varsaturi. 5. Copertina. 6. Fatada. Structura arhitecturala a Colosseumului Roman este alcatuita din arena, hipogeu, cavea, vomitoria, fatada si val.
1. Nisip. Arena era spatiul in care aveau loc spectacolele, adica scena. Era o platforma de lemn si nisip. A fost dotat cu stivuitoare, intrari si trape pentru a facilita spectacolele. Se pare ca ar putea fi umplut si cu apa pentru a reprezenta batalii navale, asa ca trebuie sa fi necesitat un sistem de drenaj bun conectat la patru canalizari. Astazi nisipul s-a pierdut.
2. Ipogeu. Structura care se afla sub nisip, adica groapa, se numeste hipogeu. Este o retea de coridoare si celule sau temnite in care se aflau gladiatori, cei condamnati la moarte si animale. Aceasta structura a fost adaugata pe vremea lui Domitian, ultimul dintre flavi.
3. Cavea sau niveluri. Este sectiunea standurilor sau standurilor in care a fost distribuita in public. Cavea are zone diferite, ale caror caracteristici depind de clasele sociale carora le-au fost destinate.
4. Varsaturi. Se refera la coridoarele sau coridoarele care au permis distribuirea masiva a publicului. Erau spatioase si bine organizate, astfel incat publicul sa poata fi evacuat rapid si eficient.
5. Treziti-va. Velario ( velarium ) a fost baldachinul derulant folosit in timpul spectacolelor pentru a proteja publicul de soare. A fost mobilizat cu un sistem de scripete. Urma a fost sustinuta de o structura de 250 de stalpi de lemn, amplasati la nivelul al patrulea al fatadei.
6. Fatada. Structura fatadei are patru niveluri care ii confera inaltimea. Primele trei au 80 de arcade, sprijinite pe semicoloane atasate stalpilor. Primul nivel corespunde usilor Colosseumului, care au fost numerotate. Al patrulea nivel a fost adaugat de Domitian pentru a creste capacitatea de audienta a amfiteatrului si pentru a sustine copertina sau velariul.
Decorarea fatadei
Decorul fatadei este elementul cel mai frapant si ne permite sa apreciem simtul estetic al romanilor, dat eclectismului, lucru care ii deosebeste de greci. Ne referim la suprapunerea a trei ordine arhitecturale diferite : toscana (varianta doricului), ionica si corintica. Sa vedem imaginea cu detalii.
- La primul nivel vedem o varianta a ordinului doric , ordinul toscan , cu capitel simplu si ax neted.
- Pentru al doilea nivel este preferata ordinea ionica . Il recunoastem dupa majuscul acoperit cu un sul dublu.
- Al treilea nivel foloseste stilul corintic , al carui capitel este decorat cu frunze de acant.
- Al patrulea nivel inlocuieste semicoloanele cu semipilastri (puturi cu baza patrata) cu capitel corintic. Acestea sustin direct ansamblul. Semipilastrii alterneaza cu ferestre.
Un alt element iese la iveala, desi astazi nu il putem aprecia: sub fiecare arc de la nivelurile 2 si 3 a existat initial o sculptura decorativa.
Capacitatea si repartizarea publicului in functie de clasa sociala
Capacitatea initiala a Colosseumului Roman era de 50.000 de oameni in cavea sau standuri. Odata cu reformele lui Domitian a crescut la 65.000. Publicul era distribuit pe clase sociale. Si anume:
- Podium . Cu cele mai spatioase standuri, si sunt destinate folosirii celor mai importante autoritati, precum senatori, preoti sau magistrati.
- Maenianum Primum . Este situat in spatele podiumului . A fost ocupata de cei mai bogati patricieni si plebei, atata timp cat nu erau senatori.
- Maenianum Secundum Imun . Este segmentul dupa Maenianum Primum, destinat plebeilor din sectoarele mijlocii.
- Maenianum Secundum summum . Acest spatiu a fost rezervat populatiei cu venituri mici.
- Maenianum Summum in Ligneis . Aceasta tribuna era din lemn si nu avea locuri ca atare. Era destinat femeilor si non-cetatenilor.
Materiale si tehnici de constructie
Materialele folosite pentru Colosseum au fost caramizi, roci (travertin, tuf si marmura), lemn, stuc si beton sau mortar. Aceasta din urma a fost o inventie romana care a catapultat dezvoltarea arhitecturii. Era necesar in special pentru structurile din caramida.
In ceea ce priveste folosirea rocilor, tehnica aplicata a fost conturarea. Consta in suprapunerea pietrelor cioplite in forma de paralelipipedi, suprapuse fara mortar cu ajutorul schelelor si macaralelor. Gaurile din stancile Colosseumului marturisesc folosirea ghearelor macaralelor.
Istoria Colosseumului Roman
Dupa incendiul de la Roma din anul 64, teatrul orasului, construit pe Campul lui Marte, langa Forumul Roman, a fost ars. In plus, pe ruinele terenului pentru uz public, Nero a facut sa construiasca un palat numit Domus Aurea , care includea o laguna artificiala, Stagnum Neronis , si un Colos al lui Nero ca zeul Helius.
Odata cu moartea lui Nero in anul 68, o criza politica s-a precipitat in Imperiu si in doar un an s-au succedat patru imparati. Singurul care a realizat stabilitatea a fost Vespasian, fondatorul dinastiei Flavian, care a deschis un nou timp pentru Roma.
In jurul anilor 70 si 72, Vespasian a ordonat inlocuirea lagunei artificiale cu un amfiteatru care sa inlocuiasca teatrul Campului lui Marte. Vespasian a avut si o mare parte din Domus Aurea ingropata , lasand doar poalele Colosului. Cu ea, noul imparat si-a castigat favoarea poporului.
Finalizarea si inaugurarea Colosseumului
Vespasian a murit foarte putin inainte de a vedea finalizarea amfiteatrului. Fiul sau Tito i-a urmat la putere. S-a ocupat de terminarea ultimului nivel, iar el a fost vedeta inaugurarii din anul 80, care a durat o suta de zile.
Asa au inceput functiile de divertisment ale amfiteatrului, care au inclus nu doar activitati ludice, ci lupte si executii adevarate. In arena Colosseumului, de exemplu, a avut loc moartea a sute de crestini aruncati fiarelor salbatice. Si toate acestea au fost afisate ca divertisment. In timpul inaugurarii Colosseumului au murit mii de oameni si mii de animale.
Extinderea Colosseumului
Interiorul Colosseumului Roman. Observati hipogeul sau groapa.
La moartea lui Titus, fratele sau Domitian a urcat la putere. El era insarcinat sa faca unele remodelari la amfiteatru. Practic, a ordonat adaugarea unei galerii pentru orasul de jos si, in plus, a dispus construirea unui hipogeu sub arena, in asa fel incat sa fie facilitata organizarea spectacolelor.
Colosseumul a ramas activ timp de cateva secole, dar nu a fost imun la deteriorarea timpului. Printre unele calamitati, a trebuit sa sufere cutremure si incendii care au necesitat reparatii separate de catre imparatul Teodosie al II-lea si imparatul Valentinian al III-lea.
Noile utilizari ale coliseumului
Oficializarea crestinismului a influentat tipul de spectacole de la Colosseum. Executiile au incetat si, in plus, in anul 435 luptele de gladiatori au fost suspendate. Au fost mentinute activitati precum venationes (vanatoarea de animale) si competitii sportive .
Dupa caderea Imperiului Roman si dezvoltarea Evului Mediu, Colosseumul si-a pierdut vechiul rol de centru de divertisment si a fost folosit pentru tot felul de lucruri: fabrici, camine, fortarete, piete, taverne, case particulare, hambare etc. . A fost folosita si ca cariera si multe dintre pietrele si segmentele sale au fost jefuite.
In secolul al XVIII-lea, Colosseumul a revenit in grija Bisericii Catolice, iar atunci a fost numit sanctuar al crestinismului, care a trezit incetul cu incetul o constientizare a patrimoniului.
Fapte amuzante despre Colosseumul Roman
- Spectacolele de gladiatori ale Colosseumului din Antichitate au fost finantate de sectoarele private ca simbol al influentei si puterii lor sociale.
- Animalele folosite la venationes erau exotice, importate din Africa. De exemplu: lei, leoparzi, pantere, rinoceri, elefanti, hipopotami, struti, girafe si crocodili.
- Exista indoieli cu privire la utilizarea Colosseumului ca scena de batalii navale, deoarece nu exista nicio modalitate de a sti cum a fost impiedicata infiltrarea apei prin nisip. Intrucat unele surse documenteaza ca acestea au fost realizate in timpul inaugurarii, este probabil sa fi fost intrerupta dupa construirea hipogeului pe vremea lui Domitian.
- Colosseumul a gazduit ultimele jocuri din istorie in secolul al VI-lea.
- In prezent, Colosseumul este locul Cailor Crucii prezidate de Papa in Saptamana Mare.
- De fiecare data cand o condamnare la moarte este amanata, Colosseumul isi aprinde luminile timp de 48 de ore.
- Din 1980, Colosseumul Roman este un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO si ocupa un loc pe lista Noilor Sapte Minuni ale Lumii, alese prin vot popular in 2007.
