Psihologii sustin ca, in majoritatea tarilor europene, 88,2% din absolventii scolilor superioare sufera de nevroze sau alte probleme psihice minore.

Astfel, in Romnia, ca si in Portugalia si Ungaria, 74% din licentiati sufera de nevroze ce ar putea evolua spre boli psihice minore care s-ar putea agrava in timp. Cauzele acestui fenomen care a luat amploare in ultimii 20 de ani sunt legate in special de cerintele noi de acomodare umana, mai rapida, la epoca pe care o traim, dar si de natura biologica a celor care isi aleg gresit facultatea si profesia.

Nevroza – starea normala

Nevroza, sau starea de oboseala psihica accentuata care duce la dezechilibrari generale ale functiilor cerebrale, a devenit o stare de fapt pentru majoritatea absolventilor de studii superioare, care percep mult mai dramatic lipsa banilor si umilinta saraciei, precum si anxietatea legata de viitor. Dar s-a demonstrat ca aceste cauze nu sunt motivele principale ale declansarii nevrozelor in lumea licentiatilor din Romnia. Studiile recente de antropologie sociala efectuate de psihologii belgieni de la Universitatea din Bruxelles, completate de cercetarile de anul trecut ale sociologilor romni arata ca exista o multitudine de cauze care-i imping pe licentiatii romni spre nevroze.

Tinerii imaturi psihologic

Cercetarile psihosociale finalizate in mai 2006 au aratat ca 25% din tinerii licentiati capata nevroze sub forme diferite in primii doi ani de facultate. In urma aplicarii unor teste, s-a demonstrat ca 65% din studentii din Romnia, in majoritate intrati la facultate cu taxe speciale, nu au atins maturitatea psihica necesara posibilitatii de a invata in ritm sustinut. Multi dintre acestia depun un efort psihic titanic pentru a face fata conditiilor regimului universitar.

Ca urmare, intregul sistem nervos este suprasolicitat, iar treptat, o parte din functiile cerebrale cedeaza, instalndu-se nevroza. Aspectul cel mai perfid este acela ca studentul nu-si da seama de gravitatea faptului pentru ca, datorita tineretii, suprasolicitarea intensa este urmata de o stare de euforie, cauzata tocmai de lezarea functionala a unor zone din creier. Mai mult dect att, 90% din studentii imaturi in ceea ce priveste capacitatea de a urma o facultate invata in salturi, numai in sesiuni, ceea ce poate deregla si mai mult sistemul nervos.

Astfel, dupa numai patru traume intense provocate de suprasolicitarea in sesiuni, o parte din studentii imaturi psihologic au deja configurata o structura nevrotica. La aceasta se adauga si faptul ca, la unele facultati, seminariile sunt extrem de dese si stresante, iar capacitatea lor de acomodare este minima. Acesta este unul dintre motivele pentru care cei care doresc sa urmeze o facultate ar trebui sa invete sa-si cunoasca limitele puterii de invatare la acea vrsta sau sa mai astepte unul sau doi ani.

Alegerea nepotrivita a facultatii

In urma cercetarilor efectuate in 122 de facultati din Romnia s-a dovedit ca numai 14% din studenti si-au ales facultatea potrivita. Alegerea nepotrivita a unei facultati determina o serie de probleme destul de grave. Una dintre cele mai mari astfel de probleme este lipsa motivatiei pentru cele invatate, aspect care ingreuneaza drastic capacitatea de invatare si oboseste sistemul nervos.

Statistic, 62% din cei care aleg o facultate de care nu sunt deloc atrasi – alegerea fiind facuta de multe ori din motive financiare – sufera de nevroze dupa terminarea acesteia, cnd apare stresul cautarii locului de munca visat. Nu este neglijabil deloc faptul ca, in lipsa unui minim interes al studentului pentru cursurile urmate, acesta va memora o parte din informatii mecanic. Simularile pe calculator efectuate de neurobiologii francezi de la Universitatea din Lyon arata ca un efort de numai 18 ore de memorare mecanica creste cu 50% riscul la nevroze obsesive.

Ar fi recomandat ca tinerii care aleg o facultate sa o faca tinnd cont si de atractia naturala fata de anumite domenii ale stiintei, si nu exclusiv pe criteriul obtinerii unor avantaje intr-o anumita profesie. Statistic, s-a dovedit ca nevrozele cauzate de acumularea stresului de acest tip in timpul studentiei scad sesizabil sansele atingerii scopului urmarit dupa absolvirea facultatii. Astfel, numai 11% din cei care au ales facultatea fara a avea inclinatii pentru aceasta, reusesc sa-si atinga partial scopul tintit.

Dezamagirea din primii ani

Dezamagirea legata de profesia aleasa apare in 85% din cazurile licentiatilor veniti de pe bancile facultatii. Aceasta dezamagire legata de valoarea muncii la inceput de cariera, desi este deseori anulata prin entuziasmul noii conditii, contribuie simtitor la instalarea nevrozei.

Dupa doi ani de la angajare, tinerii licentiati devin in majoritate extrem de nemultumiti, fie ca au un venit corespunzator, fie ca nu, in psihicul lor apare dorinta de mai mult, ca o lacomie nestavilita. Psihologii germani de la Universitatea din Koln arata ca, indiferent de statutul social si economic, 65% din licentiatii care au terminat recent o facultate devin nevrozati. Nevroza apare att din cauza stresului lacomiei de bani, cat si a tensiunii informatiilor pe care le-au acumulat si nu le pot folosi. S-a demonstrat ca 45% din licentiati folosesc numai 18% din cele invatate in facultate in profesia lor, iar restul de 55% trebuie sa invete lucruri noi, total diferite de cele legate de facultatea lor.

Acest lucru ii face pe cei mai multi sa considere, in mod total eronat, ca valoarea informatiilor din facultate este nula. Ca urmare, apare o stare de anxietate, teama generalizata asociata cu nervozitate, care conduce la nevroze sub diferite forme. Ar fi recomandat ca orice absolvent sa stie inainte de a termina facultatea ca tot ceea ce a acumulat ii foloseste intr-un fel sau altul in viitor. In acest fel, subconstientul nu ar mai oferi falsa iluzie a inutilitatii datelor cunoscute, aspect care accentueaza latura depresiva a nevrozei.

Deziluziile profesionale

Datele statistice arata ca in Romnia numai 7% din licentiatii cu vrste de peste 27 de ani sunt multumiti de cariera lor. Aceasta se intampla, in primul rnd, datorita modelului exigentei impus de o pregatire universitara, dar si de multe aspecte sociale obiective. Asa cum arata studiile asupra psihologiei intelectualului, efectuate de catre Edgar M. Ronsville de la Universitatea Glasgow (Scotia), majoritatea licentiatilor nu se considera niciodata realizati, indiferent de succesele lor. Acest lucru este cauzat de un aspect biochimic extrem de interesant. Dr. Ronsville a descoperit ca o solicitare psihica permanenta si sustinuta creeaza un anume regim al descarcarii hormonilor de tip adrenalina. Acestia sunt secretati permanent in cantitati mici la cei cu o activitate intelectuala permanenta si ofera foarte rar posibilitatea relaxarii, detasarii psihice reconfortante.

Ca urmare, creierul devine din ce in ce mai solicitat, chiar si in timpul divertismentului sau al vacantei, crescnd gradul de interpretare negativa a lucrurilor si riscul la nevroze. Este recomandat ca intotdeauna munca psihica sa fie asociata si cu activitati fizice mai intense, care nu presupun un stres intelectual. Muncile casnice banale, ca si activitatile sportive ce nu presupun foarte mult efort de gndire sunt o solutie recomandata de psihologii scotieni.

Starile de tip maniaco-depresiv

Adaptarea la schimbarile permanente survenite in desfasurarea profesiei, ca si volumul urias de informatii care trebuie cunoscut ii fac pe multi dintre licentiati sa-si forteze capacitatea de acomodare. Astfel, in special la vrsta adulta, orice schimbare a modelului de munca psihica determina o antrenare accelerata a intregului sistem nervos. Ca urmare, anumite cai de transmitere a informatiilor sunt grabite de stresul acomodarii. Pentru un sistem nervos bogat in informatii si cai de procesare, cum este cel format in timpul studiilor superioare, aceasta poate fi un dezastru. De ce? Pentru ca un sistem nervos bogat in programe complexe de procesare a informatiei atunci cnd este restructurat devine foarte labil, instabil, amestecnd informatiile. Ca urmare a acestor avalanse de amestecare a informatiilor, in scopul restructurarii, pot aparea dereglari de fluxuri ale biocurentilor cerebrali.

Anumite frecvente ale acestor biocurenti pot activa unele gene care declanseaza depresia nervoasa sau ciclul maniaco-depresiv. In 25% din cazurile aparitiei sindromului maniaco-depresiv, cauza principala este adaptarea rapida la un nou sistem de munca. Se intelege ca schimbarea frecventa a locurilor de munca creste sesizabil riscul de aparitie a sindromului maniaco-depresiv. Mai exista insa si un alt aspect. Lipsa banilor sau a timpului liber poate fi uneori extrem de dramatica pentru intelectuali. Intelectualul are nevoie mai mult dect oricine altcineva de stimuli noi si foarte diversi pe care ii poate obtine doar prin calatorii, excursii si vacante. In lipsa unor stimuli naturali variati, in conditii de relaxare psihica, riscul de aparitie a problemelor psihice majore este destul de ridicat.

Riscul de schizofrenie

24% din cei care aleg sa urmeze studiile superioare prezinta un risc major de aparitie a schizofreniei. Acest risc se poate accentua extrem de mult in cazul implicarii afective sporite att in realizarea profesionala, ct si in problemele familiale sau a cresterii copilului. Tragediile cele mai frecvente apar in cazul persoanelor foarte sensibile, care sufera deziluzii in familie, in dragoste si in viata profesionala. Implicarea afectiva mai modesta in cariera, unde este nevoie mai mult de ratiune rece, este o solutie viabila pentru evitarea acestui risc.

Psihologii sustin ca, in majoritatea tarilor europene, 88,2% din absolventii scolilor superioare sufera de nevroze sau alte probleme psihice minore.