Un avocat cu 3 milioane de euro pe luna, un administrator de fonduri din sectorul 1 (cel mai probabil Greg Konieczny, administrator al Fondului Proprietatea) cu un salariu lunar de aproape 35.000 de euro sau Ionut Costea, presedintele Eximbank, cu 27.000 de euro in anul 2009 sunt cateva din exemplele trecute in revista de Ziarul Financiar.
Printre salariile cele mai mari figureza presedinti din industrii precum energie, banking, retail si auto, sustine Rudolf Fedorovici, headhunter in cadrul firmei de executive search Advice Human Resources.
Printre alte exemple concrete de salarii lunare care mai pot fi amintiti aici, cel putin de la nivelul anului 2009, sunt Adrian Baicusi, director general Siemens Romania (20.500 euro) sau Luminita Manolache, vicepresedinte Raiffeisen Banca pentru Locuinte (18.500 euro).
Nu toate salariile sunt insa oficiale. “M-ar mira ca un salariu la nivel de senior management din companiile din top 10 din sectorul energiei din Romania sa fie mai mic de 300.000 – 350.000 de euro pe an (25.000 – 29.000 de euro/luna). La fel se poate spune si despre angajatii din senior managementul din bancile aflate in top 5”, a mai spus Fedorovici.
Zara si H&M, acuzate de afaceri „murdare”
Imbogatirea unora este moartea altora sau cum polueaza Zara, H&M sau Guess apele Chinei, aflam din Capital.
Furnizorii marilor lanturi de retail Zara, H&M, Ann Taylor, Guess, Target, Disney si Uniqlo, printre altii, au violat legile de mediu ale Chinei prin contaminarea conductelor de alimentare cu apa cu chimicale de la coloranti, potrivit unui nou raport publicat de Institute of Public and Environmental Affairs.
Aceasta este o organizatie nonprofit cu sediul in Beijing a carui fondator, Ma Jun, a castigat anul acesta Goldman Environmental Prize for Asia.
Raportul, intitulat „Curatarea Industiriei de Moda“, isi bazeaza concluziile pe 90.000 de inregistrari de pe urma controalelor de mediu realizate de agentiile guvernamentale chineze, care merg in urma pana in 2004. In luna februarie, 6.000 din aceste documente proveneau de la fabricile de textile, conform raportului.
Cand chimicalele utilizate la colorare si imprimare sunt eliberate in conductele de apa, ele lezeaza atat oamenii, cat si animalele, cauzand moartea vietii acvatice si boli precum cancerul la oameni. Accesul la apa este limitat in China, in care o cincime din orase au alimentari cu apa neigienice si 300 de milioane de locuinte din mediul rural nu dispun de acces la apa potabila.
Chiar daca autoritatile chineze au reguli stricte in privinta poluarii apei, producatorii au gasit o multitudine de moduri prin care pot evita aceste oprelisti, inclusiv construirea unor tevi secrete sau eliberarea apei menajere direct in rauri.
Multe branduri internationale precum H&M, Walmart, Burberry si Adidas au inceput deja investigarea acestor situatii. Altii, precum Abercrombie & Fitch, Puma, Guess si Zara nu au raspuns inca acuzatiilor.
Strategia de numire a acestor branduri a dat roade si in trecut pentru Institut. De la infiintarea organizatiei in 2006, 50 de companii, inclusiv Nike si Walmart, au inceput sa coopereze pentru a iesi de pe lista neagra. Saptamana trecuta, Apple si-a dat acordul ca una din fabricile sale sa fie auditate de catre Institut, care a presat compania de aproape doi ani si a eliberat multiple rapoarte legate de problemele furnizorilor sai.
Fonduri europene, mai ales la stat
Noua din zece euro veniti de la Bruxelles au ajuns in proiectele de stat, aflam din Ziarul Financiar.
Publicatia prezinta concret care sunt destinatiile finale ale banilor europeni care au intrat incepand cu 2007 in economia romaneasca. Cifrele arata ca statul este principalul beneficiar al banilor de la Bruxelles.
Proiectele de investitii pe bani europeni au fost in ultima perioada o adevarata gura de oxigen pentru Guvern, in conditiile in care Bucurestiul se finanteaza cu dificultate de pe pietele financiare ca urmare a turbulentelor din mediul international.
Institutiile publice care fac investitii prin fonduri europene au in derulare 2.144 de contracte in valoare de 5,4 miliarde de euro. In conturile companiilor de stat sau ale ministerelor a ajuns insa doar putin peste un miliard de euro, in ultimii cinci ani. Acesti bani merg insa mai departe la furnizori privati, spre exemplu la companiile de constructii.
Au existat si situatii in care pentru anumite programe, Comisia Europeana a uspendat platile ca urmare a unor nereguli, descoperite dupa audit.
Ca exemple de proiecte cu valori mari pot fi amintite Parcul eolian Mireasa 2 (16,4 mil. euro), Centrala eoliana Oravita (11,5 milioane de euro) prin programul sectorial cresterea competitivitatii economice sau, in cadrul programului operational regional, Reabilitarea drumuri judetene (21,4 mil. euro), Centrul de afaceri Sibiu (20,6 mil. euro) si altele.
