Moscova risca sa declanseze un razboi direct cu NATO prin interceptarea navelor in apele internationale si incercand sa impuna un control economic asupra Ucrainei, avertizeaza fostul comandant suprem aliat al NATO in Europa. Fostul amiral american James Stavridis, care a condus fortele aliantei pe continent intre 2009 si 2013, a declarat ca escaladarea pe mare – inclusiv imbarcarea unei nave turcesti duminica – ar putea forta partenerii Kievului sa intervina pentru a preveni paralizarea economiei Ucrainei.
„Actiunile Rusiei in apele internationale ale Marii Negre creeaza un risc real de a escalada acest lucru la un razboi pe mare intre NATO si Federatia Rusa”, a spus Stavridis. NATO, a continuat el, „nu va oferi toate armele si banii Ucrainei, doar pentru a vedea Rusia sugruzandu-si economia cu o blocada ilegala”.
Ministerul rus al Apararii a confirmat marti ca a tras focuri de avertizare inainte de a se imbarca pe Sukru Okan, o nava de marfa sub pavilion Palau pe care ministrul de externe ucrainean a identificat-o ca fiind turca. In mod sensibil, inspectia s-a petrecut in sud-vestul Marii Negre, in largul coastei Turciei, o grea NATO. Stavridis a declarat ca tactica este „echivalenta cu piraterie”, Kremlinul facand eforturi mai mari pentru a submina comertul dintre Ucraina si restul Europei.
„Daca Rusia incepe sa captureze nave sau incearca sa le sperie, cred ca NATO va raspunde probabil sprijinind un coridor umanitar pentru transport maritim”, a spus Stavridis. Alianta ar putea proteja navele care merg spre si dinspre portul ucrainean Odesa „cu avioane de lupta NATO deasupra capului si eventual nave de razboi NATO in escorta”.
Tensiunile din Marea Neagra au escaladat dramatic de cand Rusia s-a retras unilateral dintr-un acord ONU cu cereale in iulie si a avertizat ca navele care calatoresc in porturile ucrainene ar putea fi vazute ca tinte militare. Ca raspuns, Ucraina si-a aratat disponibilitatea de a viza exporturile rusesti de energie printr-un atac cu drona maritima asupra unui tanc si a declarat ca apele din jurul porturilor rusesti de la Marea Neagra sunt „zona cu risc de razboi” incepand cu 23 august.
Ca raspuns la retragerea Rusiei din acordul cu cereale, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a acuzat Rusia de „actiuni periculoase si escalade in Marea Neagra”, partial si cu referire la bombardarea portului ucrainean de catre Rusia. NATO a adaugat ca „intensifica supravegherea si recunoasterea in regiunea Marii Negre, inclusiv cu avioane de patrulare maritima si drone”.
Stavridis a sustinut ca sprijinul din partea membrilor NATO de la granita Marii Negre, si anume Turcia, Romania si Bulgaria, ar insemna „flota rusa de la Marea Neagra ar fi depasita din punct de vedere militar”.
Turcia a cerut Rusiei sa se alature acordului cu cereale, iar Consiliul de Securitate Nationala a declarat ca tensiunea din Marea Neagra „nu este in beneficiul nimanui”. Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan ar urma sa se intalneasca cu Putin la sfarsitul lunii, comertul cu cereale ar putea fi pe ordinea de zi.
Pana la retragerea Rusiei, acordul de cereale incalcat de ONU a fost creditat pentru a garanta ca 32,9 milioane de tone de recolte au parasit in siguranta porturile Ucrainei de la Marea Neagra, evitand riscul de foamete in tarile mai sarace. Presedintele rus Vladimir Putin a declarat ca guvernul sau va „refuza sa prelungeasca” acordul, alegand in schimb sa ofere cereale gratuit anumitor tari africane, de la caz la caz.
In urma acestei miscari, fortele armate ale Moscovei au lovit depozitele de cereale ucrainene de-a lungul coastei Marii Negre, distrugand aproximativ 60.000 de tone de alimente. De asemenea, Rusia a lovit in mod repetat porturile fluviale ucrainene Reni si Izmail, la doar cateva sute de metri de granita cu Romania, membra NATO, cu rachete care par sa tinteasca comertul cu cereale. Ministerul Apararii din Moscova a avertizat ca „toate navele care navigheaza in apele Marii Negre catre porturile ucrainene vor fi considerate potentiali transportatori de marfuri militare”.
In ciuda acestui fapt, Kievul a declarat un „coridor temporar” pentru traficul maritim din porturile sale sudice, permitand navelor care au fost inchise in port de saptamani sa intre in apele internationale. Miercuri, ministrul Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a anuntat ca prima nava, o nava container sub pavilionul Hong Kong-ului, a pornit, in ciuda amenintarii din partea Moscovei.
