Brazilia a sarbatorit aniversarea revoltei de anul trecut in capitala, cand mii de sustinatori ai fostului presedinte Jair Bolsonaro au invadat cladirile guvernamentale si au cerut o interventie militara pentru a-l inlatura pe presedintele Luiz Inacio Lula da Silva din functie. Mai multe demonstratii in apararea democratiei aveau loc in toata tara din America de Sud, la cateva ore dupa ce Politia Federala a executat zeci de mandate de perchezitie, ca parte a anchetei sale in curs de desfasurare, vizand cei responsabili de haos.
Urmarirea penala plus interdictia lui Bolsonaro de a candida pentru o functie este in contrast cu SUA, unde Donald Trump candideaza din nou la presedinte si a dominat pana acum campania pentru nominalizarea republicana, desi se confrunta cu acuzatii federale si de stat.
Duminica seara, in capitala Brasilia, cuvintele „Democratia ne uneste” au fost proiectate pe cladirile anexe ale Congresului, care se inalta in spatele camerelor sale.
Curtea Suprema a inaugurat o expozitie despre „reconstructie, memorie si democratie” care afiseaza piese deteriorate si alte urme tangibile ale atacului, iar Congresul a gazduit un alt eveniment pro-democratie, unde oficialii au prezentat o tapiserie a renumitului artist Roberto Burle Marx, care a fost deteriorata de revoltati. si restaurat cu migala. La ultimul eveniment au participat aproximativ 500 de invitati, printre care Lula, membri ai Cabinetului sau, judecatori de la Curtea Suprema, presedintele Senatului Rodrigo Pacheco si membri ai armatei de varf.
„Mii de oameni aparent obisnuiti au fost miscati de minciuni, teorii ale conspiratiei si resentimente”, a spus presedintele Curtii Supreme, Luis Roberto Barroso. „Au fost transformati in criminali, ucenici teroristi… O trista infrangere a spiritului.”
Manifestatii de strada au avut loc dupa-amiaza pe strazile oraselor din Brazilia, dar au existat putine semne de opozitie a protestelor care ii apara pe cei care s-au revoltat si au fost urmariti penal. La o demonstratie de la Rio, aproximativ 500 de oameni s-au adunat. Multi dintre ei au caracterizat data de 8 ianuarie drept o tentativa de lovitura de stat, inclusiv Penelope Toledo, in varsta de 42 de ani.
„Nu a inceput in acea zi si nu s-a terminat in acea zi, pentru ca cucerim democratia zilnic si, daca ne sovaim, va veni o lovitura de stat”, a spus Toledo, care lucreaza in departamentul de comunicatii al institutului guvernamental de cercetare in sanatate. Fiocruz. „Daca sovaim, fortele care dauneaza societatii se vor intoarce. Acea data reprezinta lupta noastra, reprezinta rezistenta poporului brazilian.”
La 8 ianuarie 2023, cea mai mare tara din America Latina a fost in pragul colapsului democratic, cand revoltatii pro-Bolsonaro au ocolit baricadele de securitate din jurul palatului prezidential, al Congresului si al Curtii Supreme, s-au urcat pe acoperisuri, au spart ferestrele, au urinat pe arta pretioasa si au distrus. suveniruri istorice braziliene.
Scenele, transmise in direct la televizor, au amintit de cele vazute in timpul atacului din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA si au facut paralele instantanee.
Un an mai tarziu, Brazilia s-a straduit sa treaca de la ceea ce Barroso de la Curtea Suprema a numit intr-un articol de opinie publicat luni de ziarul Folha de S.Paulo „cel mai virulent atac asupra institutiilor tarii” de la sfarsitul dictaturii militare de aproape patru decenii. in urma.
Spre deosebire de SUA, justitia braziliana l-a lasat deja deoparte pe Bolsonaro. Anul trecut, tribunalul electoral al natiunii i-a interzis sa candideze din nou pentru o functie pana in 2030. Cazul nu avea legatura cu revoltele, ci mai degraba se referea la afirmatiile sale repetate si nefondate ca sistemul de vot electronic era susceptibil de frauda.
„Cand cineva ridica indoieli cu privire la democratia din Brazilia, este important sa nu va fie frica sa folositi povestea mea si a partidului meu”, a spus Lula multimii adunate in Senat, respingand afirmatiile lui Bolsonaro ca aparatele de vot electronic sunt predispuse la frauda. „Nimeni de aici nu a candidat la atatea alegeri ca mine, nu a pierdut de atatea ori ca mine si nu a castigat de atatea ori cat am facut eu.”
Lula, care se afla in prezent in al treilea mandat prezidential neconsecutiv, a condus prima sa campanie in 1989, dar nu a castigat pana in 2002.
Cei mai multi brazilieni par sa se aduna in jurul drapelului democratiei promovat de Lula de la preluarea mandatului la 1 ianuarie 2023. Un sondaj din decembrie realizat de sondajul Quaest a constatat ca 89% dintre brazilienii intervievati au privit negativ revolta de anul trecut.
„Au incercat sa faca ceea ce sa intamplat in Capitoliu, acolo, in SUA, dar nu au avut succes”, a declarat Mychelle Alves Monteiro, in varsta de 44 de ani, la evenimentul de la Rio.
De asemenea, au existat incercari de asumare a raspunderii in SUA: aproximativ 1.200 de persoane au fost acuzate de insurectia din 6 ianuarie, iar Trump se confrunta atat cu acuzatii federale, cat si de stat pentru ca a incercat sa rastoarne rezultatele alegerilor din 2020. El a fost interzis de la vot in doua state intr-o chestiune care va trece acum la Curtea Suprema a SUA.
In Brazilia, procurorii federali au depus acuzatii impotriva a peste 1.400 de persoane pentru rolul lor in revolte. Dar Curtea Suprema a condamnat doar 30 de persoane de la prima condamnare, in septembrie. Multi dintre cei vizati sustin ca sufera persecutie politica. Curtea Suprema il ancheteaza si pe Bolsonaro pentru rolul sau in insurectie.
Pana acum, ofiterii superiori ai fortelor armate au scapat de responsabilitate, desi voci importante precum judecatorii de la Curtea Suprema si liderii opozitiei au spus ca unii, cel putin, au fost complici.
In octombrie, un grup de parlamentari din Congres, in mare parte aliati cu Lula, a concluzionat ca Bolsonaro a orchestrat revoltele ca parte a unui efort concertat de a-l inlatura din functie. Ei au spus ca revoltele nu ar fi putut avea loc fara complicitatea unora dintre cei mai buni ofiteri de politie si militari.
Raportul lor a cerut inculparea a 22 de militari, inclusiv sefii de atunci ai marinei si ai fortelor armate ale Braziliei, precum si fostul ministru al apararii si colege de conducere al lui Bolsonaro, generalul Braga Netto.
Luni dimineata, politia a efectuat 46 de mandate de perchezitie si sechestru si un mandat de arestare, a spus politia. Mandatul de arestare a vizat o persoana care ar fi contractat un autobuz pentru a conduce protestatarii din nord-estul Braziliei la Brasilia, potrivit Folha de S.Paulo.
