Actiunile recente ale Rusiei in Crimeea si in sud-estul Ucrainei au motivat NATO sa consolideze solidaritatea in cadrul aliantei si sa-si consolideze capacitatile generale. De asemenea, mai precis, au determinat Romania si Polonia, cele doua mai mari tari noi membre ale NATO care s-au alaturat aliantei dupa 1999, sa incerce sa isi redefineasca pozitiile atat in cadrul NATO, cat si al Uniunii Europene.
Pana de curand, Bucurestiul si Varsovia nu au avut prea multa ocazie sa se distinga in cadrul NATO. Dar, cu Romania impartind granita cu Ucraina, iar Polonia impartind una cu Ucraina, precum si Rusia (adica cu exclava Kaliningrad), cele doua tari au conceput doua scheme noi de colaborare regionala menite sa-si consolideze pozitiile atat in cadrul NATO, cat si al UE: Bucharest Nine (B9) si The Three Seas Initiative (3SI).
B9 este o initiativa de cooperare putin cunoscuta printre majoritatea noilor membri ai NATO. Acesta a fost propus de presedintele Romaniei Klaus Iohannis si omologul sau polonez, Andrzej Duda, in cadrul Summit-ului de la Bucuresti al Statelor Europei Centrale si de Est din noiembrie 2015. Ca parte a initiativei, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania si Slovacia au convenit sa dezvolte un grup special de cooperare regionala in sprijinul obiectivelor NATO care urmarea in mod special imbunatatirea securitatii si stabilitatii intre Marea Baltica si Marea Neagra.
Initiativa celor trei mari (care se refera la Marea Adriatica, Neagra si Baltica) a luat nastere un an mai tarziu, la Forumul Dubrovnik din august 2016, unde presedintele croat Kolinda Grabar-Kitarovic, alaturi de Duda, a propus crearea unei axe europene nord-sud in interiorul UE menita sa intareasca cooperarea economica est-europeana centrala in cadrul uniunii. Acesta cuprinde tarile B9 plus Austria, Croatia si Slovenia.
Ambele initiative sunt legate, printre alte preocupari, de o noua perceptie a amenintarilor in crestere la securitatea regionala, si anume, de agresivitatea crescanda a Rusiei sub presedintele Vladimir Putin. Totusi, cele doua initiative au avut pana acum putina semnificatie geopolitica. In forma lor actuala, ei nu schimba in principal structura institutionala a Europei de Est si Centrala si niciunul nu s-a bucurat inca de mult interes sau simpatie din partea liderilor politici din vestul Europei. Doar Washingtonul a aratat pana acum un anumit sprijin pentru ambele initiative. In noiembrie 2016, secretarul general adjunct al NATO Rose Gottemoeller, americanca, a participat la Summit-ul B9 de la Bucuresti in prima sa vizita oficiala intr-un stat aliat. In iulie 2017, presedintele american Donald Trump a participat la summitul 3SI de la Varsovia si a numit evenimentul „incredibil de succes”.
Participarea lui Trump la intalnirea de la Varsovia a reusit sa aduca 3SI in ochii publicului international. De asemenea, a ridicat suspiciunea la Bruxelles ca initiativa ar putea servi in cele din urma mai mult intereselor SUA decat intereselor UE. Multi oficiali germani, inclusiv cancelarul Angela Merkel, cred ca 3SI este o incercare de a diviza Uniunea Europeana si de a echilibra impotriva Germaniei si Frantei in cadrul UE. Membrul croat al Parlamentului European Ivan Jakovcic a sustinut chiar ca initiativa serveste presupusului interes al Washingtonului prin slabirea Europei si reducerea ponderii globale a UE. 3SI a fost intr-adevar creat pe fondul rezistentei unor tari din Europa de Est si Centrala la presiunea crescuta a Frantei si Germaniei pentru o integrare mai profunda in UE, pe de o parte, si promovarea unei politici „America intai” de catre Statele Unite, pe de alta parte.
Desi populatia Poloniei este puternic pro-europeana, actualul sau guvern ultraconservator are o preferinta pentru legaturile cu Washington fata de Bruxelles. S-a ciocnit cu UE pe probleme cheie, printre care distribuirea la nivel european a refugiatilor, precum si independenta instantelor poloneze, a mass-media si a organizatiilor neguvernamentale. Bucurestiul, in schimb, este un sustinator la fel de puternic al UE ca si al NATO si conduce o politica externa mai in concordanta cu sentimentele la fel de pro-europene ale populatiei romanesti. (Un sondaj Parlemeter din octombrie 2017 a aratat ca 61% dintre romani cred ca tara lor a beneficiat de aderarea la UE.) Astfel, Bucurestiul vede atat B9, cat si 3SI ca instrumente de consolidare a legaturilor UE-NATO si cooperarea est-vest-europeana, mai degraba decat ca platforme pentru – cearta occidentala.
Prezenta Poloniei si a Romaniei atat in B9, cat si in 3SI face granitele de est ale UE si NATO mai sigure. Ambele tari gazduiesc parti ale sistemului de aparare antiracheta al NATO si batalioane multinationale ale NATO si ambele au interese strategice in vecinatatea nemembre de la est, legate de legaturile lor istorice, culturale, lingvistice (Polonia cu Ucraina si Belarus; Romania cu Republica Moldova).
Bucurestiul si Varsovia par sa fi invatat lectiile din competitia inutila anterioara dintre Sinergia Marii Negre (BSS) – un proiect al Bulgariei, Greciei si Romaniei lansat in 2008 cu scopul de a spori cooperarea UE cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova. , Rusia, Turcia si Ucraina — si Parteneriatul Estic — o initiativa polono-suedeza care urmareste sa aduca Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova, si Ucraina mai aproape de UE fara a le oferi perspective de aderare. BSS a scazut in importanta pe masura ce Romania a inceput sa exprime un sprijin mai explicit pentru Parteneriatul Estic. In cazul B9 si 3SI, Bucurestiul si Varsovia au lucrat impreuna inca de la inceput pentru a consolida intreaga granita de est a UE si NATO.
Cu toate acestea, in formele lor actuale, B9 si 3SI imbunatatesc doar marginal stabilitatea, securitatea si prosperitatea din Europa de Est si Centrala. Nu este clar, de exemplu, daca 3SI poate imbunatati substantial initiativa mai veche, bine finantata si mult mai cuprinzatoare a UE a retelei transeuropene de transport, care include toate tarile membre 3SI, precum si, din 2017, intr-o anumita masura. tarile Parteneriatului Estic.
Initiativa „sustine finalizarea a 30 de proiecte prioritare, reprezentand o valoare adaugata europeana ridicata, precum si proiecte de interes comun si sisteme de management al traficului care vor juca un rol cheie in facilitarea mobilitatii marfurilor si pasagerilor in cadrul UE”. De asemenea, ramane de vazut ce poate oferi actualul grup B9 securitatii regiunii care va depasi garantiile, activitatile, si resursele pe care NATO le ofera deja statelor membre din est, in orice fel. Fara misiuni distincte si semnificative proprii, B9 si 3SI pot ramane simple cluburi care vorbesc fara niciun impact recunoscut. Intalnirile lor pot servi chiar la instrainarea altor tari europene care nu sunt incluse in ele.
Modul evident pentru B9 si 3SI de a adauga valoare la status quo-ul ar fi sa-si extinda calitatea de membru in Georgia, Moldova si Ucraina, cu care statele membre ale ambelor initiative sunt toate legate indirect prin programul Parteneriatului Estic. In 2014-2017, aceste trei state si Uniunea Europeana au ratificat acorduri de asociere de anvergura care cuprind nu numai clauze economice, ci si politici externe reciproce si obligatii de securitate care ar alinia treptat tarile asociate cu membrii cu drepturi depline ai UE. Prin includerea celor trei state din Parteneriatul Estic, ar deveni clar pentru populatiile actuale ale ambelor initiative, precum si pentru institutiile centrale ale UE si sediul NATO, de ce au fost create B9 si 3SI si care este scopul lor. Cele doua grupuri ar obtine sarcini clar definibile, complet distincte si importante:
Mai presus de toate, 3SI si B9 ar putea ajuta la sprijinirea semnificativa a dezvoltarii si securitatii acelor tari post-sovietice care sunt deja aproape de UE, dar, in viitorul previzibil, vor ramane in zona gri a Europei si, astfel, se vor confrunta cu riscuri deosebit de mari si exigente. provocari. Atat in termeni practici, cat si simbolici, cele doua initiative ar putea deveni motoare majore ale integrarii euro-atlantice a celor trei participanti la Parteneriatul Estic, ar putea umple procesele lor de asociere cu substanta atat politica, cat si economica si ar putea ajuta la pregatirea lor pentru viitoarea aderare atat la UE si NATO. Ei ar semnala Moscovei ca actualii membri ai 3SI si B9 au interese comune cu Ucraina, Moldova si Georgia si ca stabilitatea, securitatea si securitatea acestor state post-sovietice
Aliniindu-se oficial cu cele trei tari din zona gri, participantii 3SI si B9 ar creste miza unei posibile viitoare escalade a Rusiei in vecinatatea de est a UE. Cu siguranta, niciuna dintre organizatii nu este un actor politic mondial comparabil cu UE sau NATO. Ei nu ar putea ajuta prea mult Georgia, Moldova sau Ucraina in rezolvarea problemelor lor teritoriale cu Rusia. Expansiunea lor spre est ar fi in continuare in interesul atat al aliantei euro-atlantice, cat si al vecinatatii sale de est.
Prin cresterea incluziunii internationale si a rezistentei nationale a Georgiei, Moldovei si Ucrainei, cele doua initiative ar ajuta nu numai aceste trei tari, ci si participantii actuali ai B9 si 3SI sa-si imbunatateasca propria pozitie geopolitica. Cu cat cele trei tari din Parteneriatul Estic devin mai puternice si mai stabile, cu atat mai bine va fi Polonia, Romania si celelalte tari membre in ceea ce priveste securitatea nationala. Nu in ultimul rand, cele doua noi organizatii vor ajuta UE si NATO sa-si indeplineasca misiunile dincolo de granitele lor estice actuale.
Pana acum, o extindere la est a B9 si 3SI nu a fost discutata public intre statele membre ale celor doua initiative sau potentialii noi membri ai acestora. Probabil ca exista parti interesate majore sau chiar guverne nationale intregi in cadrul B9 si 3SI care ar fi reticente sa le extinda dincolo de limitele lor actuale. Astfel, va fi nevoie de o dezbatere mai ampla condusa de actori georgieni, moldoveni si ucraineni, precum si de sustinatorii acestora din statele membre ale ambelor grupuri pentru a promova agenda de extindere a membrilor.
Principalele organizatii occidentale si guvernele est-centrale ar trebui sa ajunga la un acord ca o restructurare a geopoliticii post-sovietice in acest fel este utila si in interesul tuturor partilor implicate. In acel moment, B9 si 3SI ar putea incepe sa umple treptat vidul de securitate actual din zona gri din Europa de Est.
