Israelul urmeaza sa apara in aceasta saptamana in fata Curtii Internationale de Justitie intr-un caz cu mize mari care ar putea determina cursul razboiului brutal din Gaza. Este un caz fara precedent. Expertii spun ca este prima data cand statul evreu este judecat in temeiul Conventiei Natiunilor Unite privind genocidul, care a fost intocmita dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial in lumina atrocitatilor comise impotriva poporului evreu in timpul Holocaustului.
Guvernul sud-african, un succesor al regimului de apartheid care a fost facut un paria pe scena internationala in urma cu trei decenii, a introdus dosarul impotriva Israelului, acuzandu-l ca a incalcat obligatiile asumate prin conventie in razboiul sau impotriva Hamas din Gaza.
Israelul a respins cu fermitate acuzatia, prim-ministrul Benjamin Netanyahu numind-o „acuzatie falsa”.
Presedintele israelian Isaac Herzog a declarat marti ca tara sa va prezenta un caz „folosind autoapararea” pentru a arata ca face „tot ce poate” in „circumstante extrem de complicate” pentru a evita victimele civile in Gaza.
Eliav Lieblich, profesor de drept international la Universitatea din Tel Aviv, a declarat pentru CNN ca cazul este semnificativ din punct de vedere politic si juridic. „O acuzatie de genocid este cea mai grava acuzatie juridica internationala care poate fi facuta impotriva unui stat”, a spus el.
Iata ce stim despre acest caz.
Ce spune Africa de Sud?
Africa de Sud duce Israelul la CIJ, cunoscuta si sub numele de Curtea Mondiala, pe baza afirmatiilor ca comite genocid impotriva palestinienilor din Gaza si nu reuseste sa previna genocidul.
„Mai grav si mai grav, Israelul s-a implicat in, se implica si risca sa se implice in continuare in acte de genocid impotriva poporului palestinian din Gaza”, a spus Africa de Sud intr-un dosar de 84 de pagini catre instanta.
Africa de Sud spune ca actele Israelului in Gaza sunt genocide „deoarece sunt menite sa provoace distrugerea unei parti substantiale a grupului national, rasial si etnic palestinian”.
„Actele in cauza includ uciderea palestinienilor din Gaza, cauzarea de vatamari corporale si psihice grave si impunerea lor de conditii de viata calculate pentru a le aduce distrugerea fizica”, se arata in dosar.
Peste 23.000 de oameni au fost ucisi in Gaza incepand cu 7 octombrie, potrivit Ministerului Sanatatii din Gaza, condus de Hamas.
Organizatia Natiunilor Unite defineste genocidul ca un act „savarsit cu intentia de a distruge, in totalitate sau in parte, un grup national, etnic, rasial sau religios”.
ONU spune ca a fost dezvoltat „partial ca raspuns la politicile naziste de ucidere sistematica a poporului evreu in timpul Holocaustului”.
In opt pagini, dosarul la CIJ detaliaza ceea ce Africa de Sud descrie drept „expresii ale intentiei genocide” ale liderilor israelieni, inclusiv prim-ministrul Benjamin Netanyahu si membrii cabinetului sau.
Africa de Sud a cerut, de asemenea, instantei sa emita „masuri provizorii” prin care sa ordone Israelului sa-si opreasca razboiul din Gaza, despre care a spus ca este „necesar in acest caz pentru a proteja impotriva vatamarii ulterioare, severe si ireparabile a drepturilor poporului palestinian”. O masura provizorie este un ordin temporar de oprire a actiunilor sau o ordonanta, in asteptarea unei hotarari definitive.
Organizatia pentru Cooperare Islamica, un grup de 57 de tari musulmane, precum si Iordania, Turcia si Malaezia au sustinut pana acum cazul.
Ce este Curtea Internationala de Justitie?
CIJ are sediul la Haga in Tarile de Jos si a fost infiintata in iunie 1945 prin Carta Natiunilor Unite.
Curtea judeca guvernele, in timp ce Curtea Penala Internationala, tot la Haga, acuza indivizi. Israelul nu recunoaste CPI, asa ca instanta nu are jurisdictie asupra acesteia. Israelul este totusi semnatar al Conventiei de genocid, care da jurisdictie CIJ asupra acesteia.
Statele membre ale ONU si cele care au acceptat jurisdictia CIJ pot prezenta cauze. Instanta accepta cazurile in care statele implicate si-au acceptat fiecare jurisdictie. CIJ este compusa din 15 judecatori care servesc mandate de noua ani. Judecatorii actuali sunt din SUA, Rusia, China, Slovacia, Maroc, Liban, India, Franta, Somalia, Jamaica, Japonia, Germania, Australia, Uganda si Brazilia. Cinci locuri sunt disponibile pentru alegeri la fiecare trei ani, fara limita de mandat consecutiv.
Patru noi judecatori isi vor ocupa locurile in februarie, dintre care unul este Dire Tladi din Africa de Sud.
Judecatorii ad-hoc pot fi numiti de parti in cauzele litigioase (intre doua state) – in acest caz Israel si Africa de Sud – ceea ce duce la 17 judecatori in cauza. Africa de Sud l-a numit pe Dikgang Moseneke, fostul sef adjunct al justitiei din tara. , iar Israelul l-a numit pe Aharon Barak, fostul presedinte al Curtii Supreme a tarii.
Expertii spun ca o decizie finala ar putea dura ani.
Cum a raspuns Israelul?
Israelul a numit cazul drept „calomnie de sange” din partea Africii de Sud, o acuzatie de antisemitism subtire, iar Netanyahu a spus, la randul sau, ca Hamas este cel care a comis genocid, adaugand ca armata israeliana actioneaza in „cel mai moral mod” si „face totul pentru a evita ranirea civililor”.
„Si te intreb: unde ai fost tu, Africa de Sud, si restul celor care ne calomniaza, unde ai fost cand milioane de oameni au fost ucisi si stramuti din casele lor din Siria, Yemen si alte arene. Nu ai fost acolo”, a spus premierul.
Israelul va aparea totusi in fata instantei.
Asta pentru ca este semnatar al Conventiei ONU de genocid din 1948, care a fost elaborata dupa Holocaust. Tratatul confera CIJ autoritatea de a judeca in cauze, care pot fi introduse de parti care nu sunt direct afectate de presupusul genocid in cauza.
„Din moment ce instanta este in mod clar competenta, ar fi ciudat daca Israelul pur si simplu nu ar aparea”, a spus Lieblich. „De asemenea, genocidul este o acuzatie grava si, de obicei, statele vor sa-si aduca cazul.”
Viziunea publicului israelian asupra cazului reflecta dezacordurile politice din tara, a spus Lieblich. „Unii considera procedura doar un alt caz de partinire internationala impotriva Israelului. Multi altii sunt suparati pentru ca cred ca cazul a fost posibil doar din cauza declaratiilor iresponsabile ale politicienilor de extrema dreapta, care, in opinia lor, nu reprezinta o politica reala.”
Dar el a spus ca putini dintre israelienii sunt dispusi sa accepte acuzatiile de genocid. „In mare parte, ei vad razboiul ca fiind unul de autoaparare impotriva Hamas, care din cauza tacticilor acestuia din urma duce la vatamari ample, dar neintentionate, pentru civili”.
Sondajele arata ca israelienii sustin razboiul in mod covarsitor.
Citand un cablu diplomatic israelian, Axios a raportat ca Israelul si-a mobilizat diplomatii sa faca lobby asupra tarilor gazda pentru a-si sustine pozitia si a crea presiuni internationale impotriva cazului. „Obiectivul sau strategic”, a spus acesta, este ca instanta sa respinga cererea de ordonanta, sa se abtina de la a acuza Israelul de comiterea de genocid si sa recunoasca ca functioneaza conform dreptului international.
„O hotarare a instantei ar putea avea implicatii potentiale semnificative, care nu sunt doar in lumea juridica, ci au ramificatii practice bilaterale, multilaterale, economice si de securitate”, a spus Axios in televiziune.
Purtatorul de cuvant al guvernului israelian, Eylon Levy, a declarat ca Pretoria este „complicitat penal cu campania Hamas de genocid impotriva poporului nostru”.
El a acuzat-o, de asemenea, de standarde duble si de sprijinirea fostului presedinte sudanez Omar al-Bashir, care se confrunta cu un mandat emis de CPI.
„Ce tragic este ca natiunea curcubeu care se mandreste cu lupta impotriva rasismului va lupta pro bono pentru rasistii anti-evrei”, a spus el intr-un discurs din 2 ianuarie postat pe X. „Le asiguram pe liderii Africii de Sud: Istoria va va judeca. Si te va judeca fara mila.”
Lieblich a spus ca Africa de Sud pare sa se pozitioneze in opozitie cu dominatia SUA in ordinea internationala.
„In timp ce urmareste cazul impotriva Israelului, Africa de Sud a criticat mandatul de arestare al CPI impotriva lui Vladimir Putin si, de asemenea, s-a abtinut in trecut sa-l aresteze pe Omar al-Bashir”, a spus el. „Deci, exista o declaratie internationala clara aici. Africa de Sud a vorbit foarte mult despre ceea ce vede (ca) „standarde duble” occidentale si acest caz face parte din acea campanie.”
De ce este acest caz semnificativ?
In timp ce CIJ a hotarat impotriva Israelului in trecut, a facut acest lucru prin „avize consultative” neobligatorii care sunt solicitate de organismele ONU, cum ar fi Adunarea Generala.
Este pentru prima data cand Israelul este dat in judecata la CIJ in ceea ce este cunoscut sub numele de „caz contencios”, in care statele isi ridica direct cauze unele impotriva altora.
In 2004, CIJ a emis un aviz consultativ prin care a declarat ca bariera de separare a Israelului din Cisiordania ocupata incalca dreptul international si a cerut sa fie daramata. Israelul a ignorat aceasta decizie.
Daca in cele din urma CIJ decide ca Israelul este direct responsabil pentru genocid, va fi prima data cand va descoperi ca un stat a comis genocid, au spus expertii.
„Acesta ar fi un precedent semnificativ in primul rand pentru ca CIJ nu a hotarat niciodata, pana acum, ca un stat ar fi comis genocid”, a spus Lieblich. „Cea mai departe a fost sa se pronunte ca Serbia nu a reusit sa previna genocidul din partea militiilor din Srebrenica. In acest sens, o astfel de hotarare ar fi un teritoriu neexplorat din punct de vedere juridic.”
Desi niciun stat nu a fost considerat direct responsabil pentru genocid de catre instanta, atat Myanmar, cat si Rusia s-au confruntat cu masuri provizorii in cazurile de genocid in ultimii ani.
Toate hotararile CIJ sunt definitive, fara apel si obligatorii.
Dar CIJ nu poate garanta conformitatea. In martie 2022, de exemplu, instanta a ordonat Rusiei sa opreasca imediat campania militara in Ucraina. Kievul, care a introdus cazul, a contestat motivele invaziei Rusiei si a cerut masuri de urgenta impotriva Rusiei pentru a opri violenta inainte ca cazul sa fie judecat in totalitate.
Ce se intampla daca instanta ordona Israelului sa opreasca razboiul?
Israelul urmeaza sa apara vineri in audieri publice in fata instantei pentru a contesta acuzatiile de genocid ale Africii de Sud.
O hotarare privind genocidul ar putea dura ani pentru a se dovedi, dar ordinul privind razboiul din Gaza pe care Pretoria a cerut-o CIJ ar putea veni mult mai devreme.
Daniel Machover, avocat din Londra si expert international in justitie, a declarat pentru CNN ca o masura provizorie ar trebui sa fie o decizie rapida care ar fi luata inainte de o decizie finala privind genocidul.
Africa de Sud, a spus el, trebuie doar sa demonstreze ca are dreptate pentru a introduce cazul, ca si-a actionat in conformitate cu datoria de a preveni genocidul, ca exista un „argument legal plauzibil” ca incalcari ale Conventiei genocidului au loc sau ar putea avea loc, si ca exista un risc real si iminent ca rezidentii din Gaza sa le fie cauzate prejudicii ireparabile inainte ca instanta sa dea decizia finala, astfel incat instanta trebuie sa ordone Israelului sa opreasca razboiul.
Francis Boyle, un avocat american pentru drepturile omului care a castigat doua cereri la CIJ in temeiul Conventiei de genocid impotriva Iugoslaviei in numele Bosniei si Hertegovinei, a declarat pentru Democracy Now ca, pe baza analizei sale a documentelor prezentate de Africa de Sud, el crede ca Pretoria va castiga intr-adevar. „un ordin impotriva Israelului de a inceta si de a se abtine de la comiterea tuturor actelor de genocid impotriva palestinienilor”.
Boyle, pe baza experientei sale in cazul bosniac, a spus ca ordinul ar putea veni in termen de o saptamana de la audierea din aceasta saptamana.
Lieblich se indoieste ca Israelul ar inceta cu totul luptele in cazul in care instanta ar emite o ordonanta privind razboiul. In schimb, ar putea ataca legitimitatea instantei si a judecatorilor sai, „avand in vedere ca unii dintre ei provin din state care nu recunosc Israelul”. De asemenea, ar conta daca decizia este unanima, a adaugat el.
„Consecintele nerespectarii ar putea varia de la prejudiciul reputatiei si presiunea politica pana la sanctiuni si alte masuri din partea statelor terte sau rezolutii ulterioare in cadrul ONU”, a spus el. „Cheia pentru Israel ar fi probabil modul in care aliatii sai cheie ar actiona intr-un astfel de caz.”
El a adaugat ca, desi pragul pentru o ordonanta este relativ scazut, in cazul principal, dovedirea genocidului necesita doua elemente: dovada ca au fost comise anumite acte ilegale si ca aceste acte au fost comise cu intentia specifica de a distruge un anumit grup.
„In cauzele anterioare ale CIJ, instanta a cerut un prag ridicat pentru a dovedi astfel de acuzatii”, a spus el. „Aici, provocarea pentru Africa de Sud ar fi sa demonstreze ca declaratiile unor oficiali israelieni reflecta de fapt „intentia” statului in ansamblu si, de asemenea, ca actiunile Israelului pe teren au fost atat ilegale, cat si legate de fapt de intentia de a distruge grupul. astfel de.”
Ar putea o hotarare sa aiba implicatii in afara Israelului?
Consecintele unei hotarari a CIJ s-ar putea raspandi dincolo de Israel, potrivit expertilor. Nu numai ca l-ar face de rusine pe cel mai apropiat aliat al Israelului, SUA, dar ar putea, de asemenea, sa considere Washingtonul complice la presupusa incalcare a Conventiei genocidului.
„Chiar daca aplicatia din Africa de Sud se concentreaza pe Israel, are implicatii uriase pentru Statele Unite, in special pentru presedintele Joe Biden si principalii sai locotenenti”, a scris John Mearsheimer, un politolog american.
“De ce? Pentru ca nu exista nicio indoiala ca administratia Biden este complice” la razboiul Israelului, a spus el.
Biden a recunoscut ca Israelul efectueaza bombardamente „nediscriminatoriu” in Gaza, dar a promis si ca va proteja tara. SUA au ocolit Congresul de doua ori pentru a vinde echipament militar Israelului in timpul razboiului.
„Lasand deoparte implicatiile legale ale comportamentului sau, numele lui Biden – si numele Americii – vor fi pentru totdeauna asociate cu ceea ce este probabil sa devina unul dintre cazurile manuale de tentativa de genocid”, a scris Mearsheimer.
Chiar daca Israelul ignora un ordin al CIJ, va exista o obligatie legala printre alti semnatari de a se conforma, a spus Machover. „Asadar, oricine care ajuta Israelul in acel moment va incalca acest ordin”.
„Am putea avea litigii la nivel mondial daca statele nu inceteaza sa asiste Israelul… vor exista ondulatii legale in intreaga lume”, a spus el.
Cazul ar putea avea, de asemenea, un impact asupra publicului israelian, a spus Machover. El crede ca un numar semnificativ de israelieni „nu s-au uitat in oglinda” si nu sunt constienti de impactul real al razboiului asupra palestinienilor din Gaza.
Cazul ICJ, spera el, ar determina publicul israelian sa se angajeze intr-un „un fel de auto-reflectie”.
