Odinioara, macrisul era utilizat in diverse preparate culinare, la curatarea metalelor, argintariei, recipientelor din aluminiu sau ca medicament. Astazi putini il mai folosesc, dar calitatile lui terapeutice au ramas aceleasi.

Vitamina C si A, fierul, fosfatii, acizii oxalici sau clorofila se gasesc in proportii importante in macris, fie ca este vorba de macrisul de apa, ciobanesc, boieresc, macrisul calului sau macrisul spinos. Gustul lui dulce-acrisor este dat de oxalati, substante care stau la baza multor recomandari terapeutice ale macrisului, dar in acelasi timp il fac sa fie contraindicat in unele afectiuni.

Se foloseste doar planta proaspata

Macrisul este depurativ, diuretic, revitalizant, laxativ, digestiv, racoritor si protector al sistemului nervos. Se utilizeaza frunzele, semintele si radacinile. Atentie insa, macrisul se foloseste numai proaspat (nu conservat sau uscat), atat pentru mancaruri, cat si in tratamente. Acidul oxalic face din macris un leac excelent pentru detoxifierea organismului.

Se pregateste un decoct din radacina, la care se adauga aceeasi cantitate de radacina de turtita mare si varfuri de urzica alba si se pune la fiert in doi litri de apa. Se tine pe foc pana cand scade la jumatate, apoi se adauga putina scortisoara. Se beau trei cani pe zi. De asemenea, se poate prepara un decoct numai din frunze (25-30 g la un litru de apa), insa, pentru a obtine rezultatele dorite, tratamentul trebuie urmat mai multe luni.

Remedii pentru diverse afectiuni

Datorita puternicei sale actiuni de detoxifiere, macrisul este un foarte bun remediu pentru ficat. De exemplu, hepatitele se pot trata cu succes, in urma administrarii, timp de cateva luni, a unui decoct din frunze sau radacina pisata. Macrisul este indicat si in alte boli frecvente in zilele noastre:

– cancer gastric: se administreaza dimineata, pe stomacul gol, 50-100 ml suc din frunze proaspete. Inlesneste digestia si ajuta la eliminarea substantelor reziduale din organism.

– stari febrile si bolil inflamatorii: infuzie de frunze de macris.

– arsuri stomacale: doua cani de infuzie pe zi.

– pe ulceratii canceroase externe se aplica ceai de macris sub forma de comprese.

– constipatie: se poate pregati o supa cu un puternic efect laxativ, din macris, salata verde, praz, asmatui. Se toaca toate marunt si se pun la fiert. Cand sunt gata, se adauga putin unt.

– inapetenta: se consuma zilnic in salate sau ca atare.

– mancarimi ale pielii si herpes: se fac cure cu infuzie din frunze de macris si fumarica.

Contraindicatii

Daca acidul oxalic este raspunzator de calitatile laxative si depurative ale macrisului, tot acesta poate deregla functionarea altor organe interne. Planta este contraindicata in boli renale, reumatism, astm ori sensibilitate gastrica. Nu se recomanda consumarea sa in cantitati mari (100-150 g/zi) deoarece poate produce ameteala si caderi de calciu.

In bucatarie

In bucataria romaneasca, macrisul este preparat la fel ca stevia. Poate fi folosit in salate, supe, piureuri, simplu sau combinat cu unt, ulei, smantana. Pentru o delicioasa supa, ai nevoie de spanac, macris, un pahar de smantana, doua cepe, 500 ml lapte, o lingura de faina, ulei, condimente. Se taie ceapa marunt si se caleste in ulei, se adauga faina si doi litri de apa. Cand compozitia da in clocot, se adauga laptele, macrisul si spanacul taiate marunt si se lasa sa fiarba. Smantana se pune dupa ce se ia de pe foc.