Strainatatea face cu ochiul profesorilor! Tot mai multe dintre cadrele didactice tinere aleg varianta strainatatii pe motiv ca salariile sunt prea mici. Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI) – Departamentul pentru Tineret, a realizat un sondaj de opinie ce a avut ca scop analiza vietii tanarului profesor. Concluzia? 41% dintre tinerii ajunsi la catedra se gandesc tot mai serios la a urma drumul strainatatii.

„Daca se continua cu aceasta politica salariala, invatamantul se va prabusi in urmatorii ani. In Bacau, de exemplu, doar intr-o singura zi 127 de cadre didactice si-au facut cerere de concediu fara plata un an. S-ar putea ca in urmatorii ani tarile africane sa ne salute din mers, o sa fim o tara subdezvoltata”, a declarat presedintele FSLI, Simion Hancescu.

Concluziile generale trase in urma sondajului facut, conform FSLI:

Perceptia asupra profesiei de cadru didactic

Profesia de cadru didactic este privita de societate „cu mila si respect moderat”, iar de cele mai multe ori este subapreciata. Din punctul de vedere al cadrelor didactice, societatea percepe profesia de cadru didactic drept o profesie „usoara”, „cu program lejer”, o profesie „desconsiderata in ziua de astazi”, „foarte prost remunerata”,  „o meserie fara perspectiva”, „Cenusareasa tuturor profesiilor”.

De ce au ales profesia de cadru didactic?

Peste 50% dintre cei intervievați au ales sa lucreze in invatamant pentru ca „iubesc copiii”,  „au avut la randul lor profesori model” sau „din pasiune”. Sunt totusi profesori care spun ca au ales acest domeniu „pentru ca n-am avut alta optiune”.

De ce parasesc cadrele didactice tinere invațamantul ?

Dintre profesorii intervievati 41% intentioneaza sa paraseasca sistemul de invatamant in urmatorii 5 ani, iar 29% nu sunt hotarati in privinta viitorului profesional.

Motivul principal este salariul prea mic pentru asigurarea unui trai decent. Ce ar putea sa faca Guvernul ca sa-i motiveze pe profesori, in opinia cadrelor didactice? Sa ofere un salariu „motivant” dupa criterii coerente si obiective.

Viata profesionala a cadrelor didactice debutante

Majoritatea celor intervievati au apreciat ca fiind relativ usor primal an in invațamant.

Din punct de vedere al relatiilor cu colegii, directorul scolii, inspectorul de specialitate, liderul de sindicat, se pare ca la nivel micro, exista un sistem de comunicare care poate fi apreciat drept „normal”. In rezolvarea unei probleme profesionale, colegii sunt prima optiune, iar a doua optiune este directorul scolii.  Se poate spune ca exista un sistem coerent de „asimilare” a cadrelor didactice debutante si poate chiar un fel de solidaritate a profesorilor cu experienta fata de profesorii debutanti.

Relatii percepute ca fiind  foarte bune si bune exista si intre cadrele didactice debutante si ceilalti actori ai sistemului educational: colegi, directori, elevi, parinti. Majoritatea celor intervievati au relatii bune in primul rand cu colegii, fara sa existe diferente majore intre calitatea perceputa a relatiilor cu ceilalti parteneri din sistemul de educatie.

Indicatori ai calitatii vietii

Salariul mediu net al cadrelor didactice, cu varsta maxima de 35 de ani este, potrivit raspunsurilor, de aproximativ 875 lei.  Conform propriilor afirmatii, mai mult de 77% nu au in proprietate terenuri, 54% nu au locuinta proprie si 52% nu au autoturism in proprietate personala.

Repartizarea venitului pe domenii de cheltuieli se face astfel: 51% din venituri sunt alocate cheltuielilor de subzistenta (mancare, intretinerea locuintei si chirie), 20% din venituri sunt repartizate pentru achitarea creditelor bancare. Cei mai puțini bani sunt alocați pentru: vestimentație, carți, formare profesionala și petrecerea timpului liber.

O astfel de repartizare a veniturilor pe domenii de cheltuieli indica un nivel de trai aproape de limita subzistentei pentru cadrele didactice intervievate.

Nivelul de trai relativ scazut al cadrelor didactice tinere este relevat si de faptul ca majoritatea celor intervievati (68%) nu au alte surse de venit in afara de salariu.

Sondajul a fost facut in perioada aprilie-iunie 2011 pe un esantion de 718 persoane si are o marja de eroaare de +/- 3%.