Actuala majoritate parlamentara, ghidata de PSD, se gandește sa modifice un articol din Codul Penal pentru care judecatorii sa aprobe mult mai greu masura arestului preventiv, dupa valul de arestari in randul politicienilor.
Potrivit Adevarul, aceasta este o versiune cu efecte atenuate a episodului „marțea neagra”.
Potrivit unor surse politice, PSD, impreuna cu partidele-satelit aflate la guvernare, vrea sa initieze un proiect legislativ prin care sa modifice Codul Penal. Mai exact, sa reformuleze articolul 223 din noul Cod Penal, care enumera „conditiile si cazurile de aplicare a masurii de arestare preventiva“, un articol care a trimis dupa gratii, de obicei in arestul Politiei Capitalei, parlamentari, ministri, sponsori de campanie electorala, pe scurt, spuma politicii romanesti din ultima decada.
De ce vor alesii sa modifice tocmai articolul referitor la arestare preventiva?
Pe scurt, pentru ca politicienii si-au dat seama ca au gresit cand au adoptat noul Cod de Procedura Penala, o lege care lasa mai multa libertate de interpretare judecatorilor atunci cand decid daca se impune sau nu arestarea preventiva a unui suspect. In vechiul Cod Penal, conditiile retinerii erau cuprinse in articolul 143.
„ Masura retinerii poate fi luata de procuror ori de organul de cercetare penala fata de invinuit sau inculpat, numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului, daca sunt probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala. Organul de cercetare penala este obligat sa incunostiinteze, de indata, pe procuror cu privire la luarea masurii retinerii“, se spunea in vechiul Cod Penal. Sintagma-cheie din articolul mentionat mai sus este urmatoarea: „daca sunt probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta penala“.
Practic, PSD reclama faptul ca o sintagma mai riguroasa a fost inlocuita cu una mai laxa, care lasa judecatorilor o marja mai mare de interpretare in a decide daca „privarea de libertate este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica“. Iar prin pericol public instanta nu se refera numai la raul fizic pe care l-ar putea face suspectii, ci la toate efectele sociale care se desprind din lasarea lor in libertate.
Acest articol din Codul Penal i-a trimis in celula pe Elena Udrea, Dorin Cocos, Dan Radu Rusanu, Viorel Hrebenciuc, Adrian Videanu, Horia Georgescu si altii. Iar politicienii din tabara Puterii ar vrea sa-l aduca la forma din vechiul Cod Penal sau sa-i gaseasca o alta formulare, care sa vina in avantajul celor „calcati“ de procurori.
„Au fost niste discutii despre Codul Penal pe fondul nemultumirilor venite din teritoriu. Oamenii spun ca nu mai pot semna acte de frica procurorilor. E prea mult sa vorbim acum de modificarea Codului Penal“, a spus pentru „Adevarul“ un parlamentar al PSD.
USL votase, in Parlament, in decembrie 2013, un proiect care acorda o super-imunitate parlamentarilor și aleșilor locali, eveniment ramas in istorie drept „marțea neagra”. Parlamentarii incercasera in aceeași zi sa aprobe alte proiecte controversate pentru legea lobby-ului și una a amnistiei și grațierii unor categorii largi de infractori.
