Of Blood and Honey a fost publicat de Night Shade Books prin programul New Voices coordonat de Jeremy Lassen, un editor despre care votantii Hugo nu au considerat ca merita sa fie pe lista de nominalizari. Oricum, carti ca Windup Girl, Soft Apocalypse, God’s War, Of Blood and Honey, Emperor’s Knife sau Seed, fac impreuna, dupa parerea mea, cel mai grozav grup de debuturi din istoria science-fictionului, iar muncii lui Lassen trebuie sa i se faca toata reclama din lume, pentru ca este mai mult decit meritata.
Of Blood and Honey se petrece in Irlanda de Nord in tulburatii si intunecatii ani ’70, cind teroarea declansata atit de armata engleza, cit si de IRA au atins cote maxime. Liam pare un tinar obisnuit de 17 ani care-si traieste adolescenta si care, dorind sa impresioneze fata de care este indragostit, ajunge sa fie prins de englezi si sa fie inchis pentru citeva luni intr-unul dintre sinistrele lagare englezești din nordul Irlandei. Pina acum Of Blood and Honey pare o poveste ca multe altele. Numai ca Liam nu este deloc un adolescent obisnuit. Pentru ca tatal lui nu este om, este un Fey, fiinte supranaturale care au existat in Irlanda inainte de venirea crestinismului. Sosirea noii religii a declansat un razboi intre Fey si Fallen, ingerii decazuti, razboi care se desfasoara in acelasi timp cu cel dintre catolici si protestanti. Iar Liam va fi prins fara sa vrea in mijlocul amindurora.
Elementul central din Of Blood and Honey il reprezinta lupta lui Liam cu demonii, la figurat, dar mai ales la propriu, si paralela pe care Leicht o face intre lupta lui interioara impotriva monstrului si cea a poporului irlandez, care lupta pe drept pentru libertate, impotriva imbrațișarii urii totale si a violentei extreme. Este atit de usor pentru cei prinsi chiar in mijlocul razboiului, in special intr-unul de gherila, sa-si uite umanitatea si sa se predea instinctelor animalice care se ascund in noi toti.
In acelasi timp, si paralela dintre Fey-Fallen si irlandezi-englezi este la fel de fascinanta si-i ofera scriitoarei posibilitatea sa exploreze unde pot duce neintelegerea, vederile politice inguste, dreptatea suprema a propriei religii si ura care poate fi declansata de simplul fapt ca vecinul apartine unei alte confesiuni.
Of Blood and Honey este cea mai violenta si intunecata carte pe care am citit-o in ultima vreme, depasind cu mult God’s War. Practic, singura pagina linistita este doar prima, apoi urmeaza cea mai tulburatoare avalansa de nenorociri, violente, rani si ura care poate fi pusa pe hirtie. Drumul lui Liam este atit de impregnat de dureri, incit uneori este greu sa continui lectura.
E interesant faptul ca citesti proza unor scriitori bonomi de limba engleza, cu nume simpatice de napolitane, ursuleti, bucatari sau brutari si crezi ca stii ce e aceea violenta si așa-zisa “ambiguitate morala”. Apoi cunosti niste carti scrise de doamne, ca Who Fears Death, God’s War sau Of Blood and Honey si-ti dai seama ca ceea ce ai citit pina acum s-a nascut din visele medievale ale unor barbati care stau in fata masinii de scris. Prin Okorafor, Hurley si Leicht violenta capata astfel niste texturi mult mai reale, despre care nu stiai ca lipsesc, iar moralitatea, prin perspectiva feminina, devine completa.
Of Blood and Honey nu este o carte perfecta, dar nu cred ca poti cere mai mult de atit de la un debut, si cu greu poti gasi o carte mai relevanta pentru literatura fantasy din zilele noastre. Ma gindesc de fapt cu incintare ca, daca acest roman este doar un debut, atunci oare ce minunatii ne va oferi Stina Leicht in continuarea carierei ei literare?