In prezent asistam la schimbarea garzii economice, cu economii de piata emergente – in special in  Asia – care fac progrese uriase de dezvoltare si hegemonia Occidentului pare mai tremurata. Criza Covid-19 pare sa accelereze aceasta schimbare: China a fost una dintre putinele economii majore care au inregistrat crestere anul trecut, de exemplu, in timp ce SUA si Europa au fost inconjurate de recesiuni profunde. In urmatorii cativa ani ar trebui sa se vada o continuare a tendintelor recente, China si India inchizand in continuare decalajul economic cu economiile dezvoltate.

1. Statele Unite:   25,3 trilioane USD in 2024

Panelistii FocusEconomics vad ca SUA isi pastreaza titlul de cea mai mare economie din lume, cu o prognoza pentru PIB nominal de 25,3 trilioane de dolari in 2024. Consumul sanatos privat si investitiile fixe, demografie destul de favorabila si o pozitie fiscala slaba in cadrul Biden vor sustine activitatea. Cu toate acestea, cresterea datoriei publice si o posibila reaparitie a inflatiei din cauza masurilor de stimulare sunt riscuri. Mai mult, SUA vor pierde in continuare influenta economica relativa; in timp ce in 2000,  economia SUA  era de aproximativ patru ori mai mare decat dimensiunea combinata a economiilor BRIC ( Brazilia ,  Rusia ,  India  si  China ), BRIC-urile vor fi cu peste 10% mai mari decat SUA in 2024.

,,Prevedem o crestere recorda a cheltuielilor consumatorilor in 2021, determinata de o versiune redusa de 1,3 miliarde de dolari a Planului american de salvare de 1,9 miliarde de dolari a Biden, vaccinarile ajungand la 60% dintre americani peste 15 ani pana in iulie si cresterea locurilor de munca accelerand in aceasta primavara. Datele in timp real arata deja cresterea cererii, ceea ce sugereaza ca patch-ul recent soft a fost temporar. Ne asteptam ca economia sa creasca cu 5,9% in 2021, intrucat o situatie de sanatate imbunatatita sustine un mini-boom de vara in activitate. ” –  Gregory Daco, economist sef american la Oxford Economics

2. China:   20,6 trilioane USD in 2024

Panelistii nostri prognozeaza PIB-ul chinezesc la 20,6 trilioane USD, sau aproximativ 81% din PIB-ul SUA, in 2024. In 2018, cifra corespunzatoare a fost de aproximativ 65%. Manipularea puternica a Chinei a crizei Covid-19 a sustinut activitatea interna si valoarea yuanului: ambii factori vor spori dimensiunea economiei chineze in USD in decursul orizontului prognozat. Mai mult, un consum privat puternic va fi un factor cheie de crestere in urmatorii ani, guvernul punand accentul pe consolidarea activitatii interne ca parte a strategiei sale de ,,dubla circulatie”. Cu toate acestea, tensiunile comerciale SUA-China si nivelurile ridicate ale datoriilor prezinta riscuri.

,,Pandemia, […] a dat o lovitura mult mai mare economiei SUA decat economiei Chinei. […] Credem ca China este pe drumul cel bun. Beijingul pare din ce in ce mai in garda pentru a limita riscurile de stabilitate financiara (de exemplu, nu supraincarca politica monetara si inasprirea masurilor macroprudentiale ale pietei imobiliare) si se concentreaza pe cresterea durabila pe termen lung cu noua sa strategie de circulatie duala. Timpul ne va da seama, dar, in opinia noastra, exista o mare probabilitate ca 2026 sa fie piatra de hotar la care China sa reapara ca cea mai mare economie din lume. ” –  Analisti la Nomura

3. Japonia:  5,6 trilioane USD in 2024

Japonia  va ramane a treia cea mai mare economie din lume, cu un PIB nominal de 5,6 trilioane. Economia va fi ajutata de o cerere externa mai puternica si de un sprijin fiscal extins la domiciliu. Cu toate acestea, va fi pierdut teren mai mult atat pentru rivalii dezvoltati, cat si pentru pietele emergente, pe masura ce o populatie in scadere se alimenteaza cu o crestere economica anemica.

,,Japonia s-a confruntat cu o cerere agregata cronica slaba si cu un decalaj permanent de productie in majoritatea ultimelor trei decenii. […] Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a consolida cresterea salariilor, a sustine impulsul preturilor si a sustine cererea agregata. [Mai mult] Se preconizeaza ca populatia japoneza in varsta de munca va scadea cu aproximativ 30% intre 2020 si 2050, astfel incat sprijinul pentru cresterea potentiala a ocuparii fortei de munca se va slabi daca nu vor fi luate masuri suplimentare pentru a creste oferta de forta de munca. ” –  Stefan Angrick, economist senior la Oxford Economics

4. Germania:  4,9 trilioane USD in 2024

 Se preconizeaza ca Germania se va agata pe locul patru, cu un PIB nominal de 4,6 trilioane USD. Tara a suportat criza Covid-19 mai bine decat multe alte economii dezvoltate si, in viitor, activitatea ar trebui sa fie sprijinita de o fabricatie robusta si de o pozitie fiscala de sustinere. Cu toate acestea, la fel ca Japonia, demografia nefavorabila a tarii va avea o influenta economica in urmatorii ani.

,,Economia germana a performat inca mai bine decat majoritatea colegilor sai europeni [in 2020]. Blocari relativ usoare si mai scurte decat in   primavara, stationari in vara, stimulente fiscale puternice (desi doar o fractiune din stimulul anuntat a fost utilizat pana acum), precum si baza puternica de productie a economiei au fost principalii factori motori. ” –  Carsten Brzeski, sef de macro global la ING

5. India:  4,9 trilioane USD in 2024

India urmeaza sa devina a cincea cea mai mare economie din lume pana in 2024, cu un PIB nominal de 3,7 trilioane USD, depasind atat Franta, cat si Marea Britanie. In timp ce tara a fost puternic lovita de pandemia Covid-19 si de o blocare dura care a urmat, impactul pandemiei pare sa fie in scadere, iar semnele economice recente sunt incurajatoare. Cresterea va fi stimulata in urmatorii ani de cresterea consumului, investitiilor si exporturilor, in timp ce reformele structurale prezinta un risc de crestere. Acestea fiind spuse, decizia de la sfarsitul anului 2019 de a renunta la Parteneriatul Economic Regional Regional – un pact de liber schimb convenit recent intre ASEAN, Australia, China, Japonia, Noua Zeelanda si Coreea de Sud – ar putea impiedica oarecum sectorul extern. Mai mult, infrastructura neclintita si un sector bancar slab vor actiona ca impedimente pentru crestere.

,,Majoritatea guvernului in camera inferioara ii va oferi flexibilitate in stabilirea agendei de politica economica. Parlamentul a adoptat deja reforme structurale substantiale, deoarece pare sa sprijine cresterea economica. Blocarea va amplifica problema crescanda a imprumuturilor neperformante (NPL) in sectorul institutiilor financiare bancare si nebancare (IFN). Guvernul va recapitaliza unele banci importante si, de asemenea, este probabil sa organizeze o consolidare suplimentara a sectorului, concentrandu-se asupra bancilor care sunt foarte tensionate. ” –  Economist Intelligence Unit

Declinare de responsabilitate: Opiniile si opiniile exprimate in acest articol sunt cele ale autorilor si nu reflecta neaparat opinia FocusEconomics SLU. Acest raport poate furniza adrese sau contine hyperlinkuri catre alte site-uri web de internet. FocusEconomics SLU nu isi asuma nici o responsabilitate pentru continutul site-urilor web ale tertilor.