Probioticele sunt microorganisme vii care administrate in cantitate, ritm si timp adecvat confera un avantaj in domeniul sanatatii pentru persoana ce le-a ingerat si de aceea o serie de producatori le-au introdus in alimentatie (umana si animala), realizand: produse alimentare, suplimente alimentare si medicamente.
Pentru a fi considerat probiotic produsul trebuie sa fie reprezentat de microbii vii care au fost urmariti in studii umane controlate si sunt certificati ca fiind benefici pentru sanatate.
In comunitatea stiintifica exista un mod de identificare, un nomenclator, convenit pentru micoorganisme. O tulpina microbiana considerata probiotic este inregistrata in functie de: gen, specie si de o denumirea numerica.
In comert sau marketing nu exista reglementari nationale sau internationale pentru utilizarea denumirii probioticelor si de aceea companiile comerciale pot apela la ce denumiri considera ca sunt utile scopului lor.
Mecanismele de actiune cunoscute si descrise pentru probiotice sunt reprezentate de:
• mentinerea echilibrului dintre bacteriile aerobe/ anaerobe benefice (faciliteaza cresterea numarului lor) si cele potential patogene (faciliteaza scaderea acestora),
• stimularea mecanismelor imunitare si non-imunitare locale ale mucoasei intestinale (de exemplu probioticele reduc incidenta si severitatea diareei, aceasta actiune fiind una din indicatiile de utilizare cele mai frecvente ale acestor microorganisme),
• reducerea riscului aparitiei cancerului de colon (studiile pe animale au confirmat acest lucru, dar nu s-a dovedit ca fiind prezenta si la om).
• se pare ca ar avea o influenta benefica si in tratamentul bolilor inflamatorii intestinale.
Cel mai mare grup de bacterii probiotice de la nivel intestinal este grupul care secreta acidul lactic, dintre care Lactobacillus acidophilus, gasit in iaurt, este cel mai cunoscut (din cadul genului Lactobacillus fac parte 125 de specii de microorganisme). Bacteriile care secreta acid lactic, inclusiv speciile Lactobacillus, au fost utilizate, de mii de ani, pentru conservarea alimentelor prin fermentare. Procesul de fermentare a produselor alimentare, realizat de bacterii, produce gustul caracteristic, ajuta digestia (deci asimilarea unor alimente mai putin/ greu comestibile) si cresterea aciditatii (scaderea pH-ului) alimentelor (se impiedica contaminarea alimentelor fermentate cu eventuali agenti patogeni).
Fermentarea este utilizata, in mod general, pentru conservarea si/ sau prepararea unei mari game de materii prime agricole (cereale, radacini, tuberculi, fructe, legume, lapte, carne, peste, etc,) utilizate in hrana (a omului, animalelor, pestilor si pasarilor).
Studiile au demonstrat efecte benefice ale probioticelor asupra unor variate afectiuni, ca de exemplu:
• in tulburarile gastro-intestinale (in boli inflamatorii intestinale, in sindrom de colon iritabil, in diareile infectioase acute, in prevenirea/ tratarea dismicrobismului legat de utilizarea antibioticelor, in colita ulcerativa, in intoleranta la lactoza),
• la nou-nascuti prematuri,
• in infectii vaginale,
• in ciroza hepatica,
• in cancerul de colon.
Pana acum nu s-a dovedit, in urma studiilor efectuate, ca probioticele ar avea un rol esential in tratarea unor afectiuni de tipul: hiperlipemiei, bolilor cardio-vasculare, prevenirea infectiilor sistemice, afectiunilor imunologice (eczema atopica, poliartrita reumatoida, dermatita atopica, alergii alimentare), steatozei hepatice, diareei induse de radiatii, boala Crohn.
