Majoritatea firmelor care beneficiaza de ajutoare de stat, respectiv peste 60% sunt cu capital majoritar strain, scrie Ziarul Financiar.

Firmele romanesti care au solicitat ajutoare de stat in perioada 2010 – februarie 2012 au reprezentat aproximativ o treime din totalul beneficiarilor. Firme cu capital majoritar american, francez, german, austriac, italian, japonez si african se regasesc printre beneficiarii de ajutoare de stat.

Dominanta firmelor straine care au primit ajutoare de stat reflecta si structura economiei romanesti, majoritatea companiilor cu capital autohton fiind cantonate in comert, servicii si mai putin in industrie.

„Firmele straine se descurca mai bine in procedurile ce trebuie urmate pentru a obtine ajutoare de stat… Firmele romanesti nu au capacitatea nici macar sa identifice oportunitatile”, a declarat Aurelian Dochia, analist economic.

Ziarul exemplifica prin mai multe firme care beneficiaza de capital strain, care au primit ajutoare de stat.

Printre acestea se numara Toro Manufacturing (capital SUA, ajutor de stat in 2011 de 8,5 mil. euro), Rombat Bistrita (Capital Afirca de Sud, ajutor in 2011 de 8 mil. euro), Dacia (Franta, in 2011, ajutor de 9,9 mil. euro), Bosch Rexroth (Germania, ajutor in 2012 de 13,39 mil. euro), Honeywell (SUA, ajutor in 2011 de 17,8 mil. euro).

Tragediile rutiere, mina de aur pentru mafia din justitie

Media europeana a despagubirilor platite familiilor victimelor accidentelor rutiere nu depaseste 15.000 de euro, dar in Romania au existat si cazuri in care judecatorii au acordat compensatii de 1.000.000 de euro, scrie Romania Libera.

Cum ajung acesti magistratila asemenea decizii? Se ascunde si altceva in spatele marinimiei lor? Cati bani ajung cu adevarat la familii?!

In domeniul despagubirilor acordate victimelor accidentelor de circulatie sau rudelor acestora s-au pronuntat recent cateva sentinte care arata nu doar dezordinea care domneste in acest moment in practica judecatoreasca dar ridica si suspiciuni asupra onestitatii unor magistrati si avocati.

Astfel, in conditiile in care media despagubirilor morale acordate de judecatori in Romania este de 20.000 de euro, exista situatii in care acestea depasesc chiar si un milion de euro.

Potrivit legii, limita superioara a sumei care se poate plati in domeniu a ajuns anul acesta la 5 milioane de euro, dublu fata de 2010. Concomitent, pe aceasta piata a obtinerii de despagubiri de la firmele de asigurare au aparut tot mai multe cabinete de avocatura care s-au specializat pe astfel de cazuri.

S-a ajuns ca, in prezent, avocatii sa duca o adevarata vanatoare de victime ale evenimentelor rutiere cu scopul de a obtine despagubiri cat mai mari de la firmele de asigurare. Evident, doar dupa ce se asigura ca vor incasa comisioane substantiale.

1.000.000 de dolari pentru un adult

Un dosar iesit din comun a fost cel deschis in Iasi, cu un barbat de 40 de ani, calcat de un autoturism. Avocatul iesean Liviu Filip a intrat pe fir. S-ar putea spune ca acest avocat este deschizator de drumuri in domeniul solicitarii de sume uriase pentru despagubiri morale din accidente rutiere.

„Avocatii nu se implica decat in cazurile mari, cele cu impact social, adica atunci cand vorbim despre moartea tatalui si raman doi, trei copii minori, cand accidentul a avut loc pe trecerea de pietoni, cand victima e lasata fara maini sau fara picioare. Cazuri in care judecatorul poate fi usor impresionat si se pot scoate sume mari de bani ca despagubiri“, a declarat un jurist.

Avocatul Filip a avut succes. Judecatoria Roman a acordat pentru trei membri ai familiei Gabor despagubiri de un milion de dolari.. „Ulterior, judecatorul a iesit la pensie. Eu banuiesc ca exista infiltratii mari in politie, la procurori, la judecatori, pentru cazurile astea. Si dovada ca interesul e mare sta tocmai in faptul ca pe alt tip de asigurari, la malpraxis, de exemplu, care apar mai greu, nu e mafia asta”, sustine juristul. Ziarul continua si cu alte exemple in acest sens.

FMI preseaza statul sa ajute bancile sa-si curete bilanturile

Guvernul si BNR s-au angajat in fata FMI sa usureze tranzactiile prin care bancile vand pachete de credite neperformante catre firmele de recuperare a creantelor si sa modifice reglementarile privind insolventa si protejarea intereselor creditorilor, scrie Ziarul Financiar.

Masurile sunt menite sa ajute bancile sa-si faca curatenie in bilanturile presate de cresterea in continuare a creditelor neperformante. Tratamentul fiscal aplicat vanzarilor de credite cu probleme catre firmele de recuperare a creantelor va fi revizuit in sensul eliminarii actualei taxe considerata ca fiind o piedica pentru bancile care vor sa-si curete bilanturile.

“Sistemul bancar a raportat o pierdere anul trecut pentru ca revenirea lenta a economiei s-a resimtit in capacitatea debitorilor de a-si plati ratele si in calitatea creditelor. Autoritatile au inceput sa ia masuri pentru a reduce presiunea creditelor neperformante care s-au acumulat in bilanturile bancilor”, afirma expertii FMI.

Ponderea creditelor neperformante la nivelul sistemului bancar depasea 14% la sfarsitul anului trecut, cu doua puncte procentuale peste nivelul din decembrie 2010. Comparativ cu sfarsitul lui 2009, ponderea creditelor neperformante a crescut cu peste sase puncte procentuale.

Pozitia de administrator a Franklin Templeton,  inca discutabila

Azi va fi AGA la Fondul Proprietatea dar unii juristi sunt de parere ca deciziile pe care le vor lua actionarii FP astazi ar putea fi anulate avand in vedere situatia juridica incerta in care se afla Franklin Templeton, scrie Bursa.

“Avand in vedere ca, totusi, hotararea AGA de la FP din septembrie 2010, prima adunare generala prin care s-a aprobat contractul de administrare prin care Franklin Templeton a devenit administrator al Fondului, este inca anulata prin hotararea Tribunalului Bucuresti din 23 decembrie 2011, inseamna ca pozitia de administrator a celor de la Franklin este inca discutabila“, a declarat avocatul Gheorghe Piperea.

Decizia pronuntata de Tribunalul Bucuresti, in decembrie, ar putea influenta atat AGA din noiembrie 2011, cat si cele doua adunari ale actionarilor, programate pentru aceasta luna (n.r. 4 si 25 aprilie).

Piperea a precizat totusi ca aceste probleme nu s-au rezolvat inca pe fond: “Ceea ce spun este o analiza pe baza ipotezei ca hotararea AGA din septembrie 2010 este si ramane anulata”. Acesta a mentionat ca exista posibilitatea ca, din probele de la dosar, sa rezulte alte solutii sau consecinte.