Denumirea dermatitei atopice arata tocmai capriciile evolutive ale acestei boli. Termenul de atopie a fost creat de Coca si Cooke, ei fiind cei care au numit-o ,,boala ciudata” – atopis= ciudat.
Evolutia acestei boli este imprezivibila, dermatita putand surveni la orice varsta. Evolutia obisnuita cu declansare in mica copilarie, ameliorare sau chiar disparitie spre 3-4 ani, revenire la
varsta scolarizarii si iar disparitie la pubertate – poate sa fie un model de evolutie, cu numeroase variabile. Debutul poate sa apara la adult fara manifestari atopice relevante in copilarie sau dupa o lunga perioada de acalmie, instalata la pubertate, atopia reapare la adult. La fel de bine, un adult diagnosticat clar cu atopie, cu eczema tipica, poate ca in copilarie sa fi prezentat doar rinita alergica sau episoade astmatice sau conjunctivita alergica.
Pentru mai multe informatii citeste si De unde a “luat” copilul meu dermatita atopica?
Stabilirea diagnosticului se face pe probe de laborator dar primeaza manifestarile cutanate, acestea fiind demne de luat in seama. Cresterea imunoglobulinei IgE este intalnita in foarte multe cazuri, dar nu este absolut obligatoriu prezenta ei. Dermografismul alb, reactiile inverse la trafuril si histamina pot orienta diagnosticul, dar au doar valoare orientativa, tin sa repet.
Faptul ca eruptia se amelioreaza in sezonul cald, vara si se accentueaza iarna, constiutie un factor orientativ. Prurit exacerbat de transpiratie si lana, pielea uscata, paloarea, chiar culoarea gri, pliul subocular Dennie-Morgan, hiperkeratoza palmo-plantara, reactii exagerate dupa intepaturi de insecte, pitiriazis uscat al pielii capului (perceput de individ ca o matreata), asocierea cu astm, rinita, incidenta mare in familie cu przenta bolii la alti membrii ai familiei, fisuri si ingrasari ale pielii in pliurule retroarticulare – sunt doar unii dintre factorii care ajuta stabilirea diagnosticului.
Complicatiile care pot sa apara relativ frecvent la copii sunt infectarea leziunilor scarpinate cu stafilococ.
Factorii care declanseaza si agraveaza o dermatita atopica sunt , din pacate, numerosi si intalniti la tot pasul. Factorii de mediu sunt printre principalii declansatori. Praful de casa, acarienii, caldura excesiva, umiditatea excesiva, perii de animale, puful din perne si saltele, lina dar si alimentele, oul, laptele, alunele etc – sunt cei mai des incriminati. Multi atopici sunt nevoiti sa isi schimbe casa, domiciliul si evolutia ulterioara este favorabila.
Tratamentul este dificil. Este preferabil sa previi eruptia, dar nu ai de unde sa stii intotdeauna de ce anume sa te feresti, ca sa nu suferi o agravare a dermatitei. Pielea trebuie sa fie spalata, dar trebuie o mare atentie la agentii de spalare. Si asa pielea este uscata si aplicarea de produse agresive nu fac decat sa dauneze si mai mult. Spalatul excesiv devine o agresiune majora, mai ales daca se folosesc sapunuri intens degresante. Sunt indicate sapunurile foarte blande, ,,sapun fara sapun” cum spun dermatologii, fara parfumuri, aditivi sau coloranti. Exista sapunuri si creme speciale, dermatologice ,bine cunoscute de dermatologul practician, cu continut mare de lipide.
Un atopic ar fi preferabil sa poarte lenjerie din matase naturala. Exista un sortiment bine reprezentat de lenjerie de corp, sosete, maieuri, body-uri, manusi etc din matase, special confectionate pentru atopici. Este adevarat ca sunt costuri relativ mari ale acestor articole vestimentare, dar este preferabil sa platesti haine de buna calitate care sa iti mentina pielea sanatoasa decat sa platesti tratamentele care sa incerce sa recupereze stricaciunile deja produse.
Pruritul fiind un factor major extrem de neplacut si care poate sa conduca ulterior chiar la suprainfectarea leziunilor scarpinate, trebuie tratatdin pripa. Corticoizii aplicati local, antihistaminicele, pomezile si cremele emoliente sunt baza terapiei. Corticoizii topici trebuie aplicati cu mare discenamat pentru ca exista si reactii adverse care pot agrava dermatita. Atrofia, subtierea pielii, precipitarea unei dermite rozaceiforme , sunt printre reactiile neplacute care pot sa apara.
Exista si alte medicamente topice moderne cu bune rezultate dar care trebuie folosite doar la indicatia dermatologului. Nu exista tratament universal valabil, ceea ce merge la un copil poate ca nu merge la altul, dermatologul care urmareste cazul este cel mai in masura sa aleaga tratamentul.
Cura heliomarina da rezultate mai ales la copii. Baile emoliente, regimul hiposensibilizant, cu excluderea alergenilor cunoscuti, sunt alte masuri care favorizeaza vindecarea si mentinerea unei bune sanatati a pielii atopicului. Copilul mic trebuie sa aiba diversificarea alimentatiei cat mai tarziu, dupa 6 luni sau chiar mai tarziu, sa se prelungeasca perioada de alaptare, acolo unde este posibil. Copilul va deveni adult si va avea timp sa guste si sa manance diversificat toata viata lui de adult.
